Cu răbojul, la socoteala pedepsei

Ca să se înțeleagă cu ce instrumente lucrează, în prezent, judecătorul în materia penalului și cum au înțeles legiuitorii să reglementeze reacția statului în cazul comiterii unei infracțiuni, ca politică penală, voi lua, ca exemplu, una dintre infracțiunile cu un grad ridicat de gravitate, din categoria infracțiunilor îndreptate contra vieții persoanei. După atâtea lupte juridice de-a lungul mai multor ani, pentru modificarea legislației penale și adaptarea acesteia la nu știu ce, să vedem ce se întâmplă atunci când față de un inculpat există probe clare de vinovăție cu privire la săvârșirea infracțiunii de omor simplu, prevăzută de art.188, alin.1, Cod penal, pentru care limitele speciale ale pedepsei principale sunt cuprinse între 10 ani închisoare și 20 de ani închisoare.

Să presupunem că inculpatul formulează un denunț cu privire la comiterea unei infracțiuni de către altul sau alții, pe care, până la momentul propriei trageri la răspundere penală, nu a adus-o la cunoștința organelor judiciare, întrucât nu avea această obligație, cu excepția unei infracțiuni contra vieții sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, când legea penală prevede obligativitatea înștiințării, de îndată, a autorităților judiciare. În acest caz, judecătorul are obligația, și nu facultatea, de a reține în favoarea sa cauza specială de reducere la jumătate a limitelor speciale ale pedepsei închisorii, prevăzută de art.19 din Legea nr.682/2002, privind protecția martorilor, ceea ce înseamnă că, în exemplul ales, limitele speciale ale pedepsei sunt cuprinse între 5 ani închisoare și 10 ani închisoare.

Mai departe, inculpatul optează pentru procedura simplificată, prevăzută de art.374, alin.4, Cod de procedură penală, raportat la art.396, alin.10, Cod de procedură penală, situație în care limitele speciale se mai reduc, în mod obligatoriu, cu încă o treime. Prin urmare, inculpatului îi poate fi aplicată pedeapsa închisorii în minimul special de 3 ani și 4 luni închisoare și în maximul special de 6 ani și 8 luni închisoare.

Să presupunem că este condamnat, în mod definitiv, la maximul special de 6 ani și 8 luni închisoare. Pe parcursul executării, beneficiază, potrivit art.55/1, alin.1 din Legea nr.167/2017, privind recursul compensatoriu, de 6 zile închisoare executate suplimentar, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în condiții necorespunzătoare. În acest exemplu, condamnatul va executa efectiv, pentru infracțiunea de omor pe care a comis-o, pedeapsa de 5 ani, 5 luni și 25 zile închisoare, maximul care poate fi executat, stabilit ope legis, prin urmare fără nici o intervenție din partea judecătorului. Nu se pune problema liberării condiționate, care înseamnă aprecierea instanței de judecată.

În același mod, se obțin și se execută pedepse derizorii pentru alte infracțiuni grave, precum tâlhăria calificată de la art.234, alin.2, Cod penal, prin urmare tâlhăria comisă în împrejurări grave, cea mai des întâlnită în practica judiciară, pentru care maximul de pedeapsă care poate fi executat efectiv este de 2 ani și 8 luni închisoare. Sau pentru infracțiunea de viol, în varianta agravată de la art.218, alin.3, Cod penal, printre care violul comis asupra unui minor, maximul de pedeapsă care poate fi executat, în condițiile arătate, este de 3 ani, 3 luni și 18 zile închisoare, iar pentru varianta agravată de la art.218, alin.4, Cod penal, care presupune infracțiunea de viol urmată de moartea victimei, maximul de pedeapsă care poate fi executat este de 4 ani, 10 luni și 7 zile închisoare. Pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2, alin.2 din Legea nr.143/2000, în cazul căreia, în practica judiciară, sunt formulate cele mai mute denunțuri, maximul de pedeapsă care poate fi executat efectiv este de 3 ani, 3 luni și 18 zile închisoare, indiferent de cantitatea drogului de mare risc traficată.

Acest mecanism care obligă reduce, în mod semnificativ, posibilitatea judecătorului de individualizare judiciară a pedepsei. Pe urmă, numărul de 6 zile de închisoare câștigate într-o lună, fără ca deținutul să aibă vreo activitate, este mult prea mare.

Diminuarea dramatică a limitelor de pedeapsă prin actualul Cod penal, intrat în vigoare începând cu data de 1.II.2014, combinată cu mecanismul de reducere obligatorie a limitelor speciale de pedeapsă și cu beneficiul gratuit de zile de închisoare câștigate la locul de detenție nu au condus decât la creșterea alarmantă a criminalității, în special a infracțiunilor comise cu violență.

În fața acestui mecanism inadmisibil și absurd de individualizare judiciară a pedepsei, care-l exclude pe judecător în aprecierile sale și-l transformă într-un practician al aritmeticii, consider cel puțin că reținerea art.19 din Legea nr.682/2002 ar trebui să constituie o facultate, întrucât scopul acestei dispoziții legale constă în încurajarea martorului, în condiții libere, de conștiință, de a aduce la cunoștința organului judiciar comiterea unei infracțiuni, și nu în reglementarea unui instrument de a-și minimaliza, în mod drastic, răspunderea penală proprie.

De asemenea, legiuitorii să aibă în vedere faptul că modificarea neîncetată a legislației penale constituie una dintre cele mai mari vulnerabilități ale actului de justiție, iar măsurile legislative luate în această manieră, a slăbirii forței de reacție a statului, înclină tot mai mult doar în beneficiul inculpatului și, în sens invers, în defavoarea persoanei vătămate, care devine o a doua victimă, a procesului penal.

27.VIII.2019

Daniela Panioglu,

judecător la Curtea de Apel București – Secția I penală

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Daniela Panioglu 11 Articole
Author

8 Comentarii

  1. Nicolicea de la PSD va rezolva dilema… 🙂

    PSD partid de infractori

  2. Lege facuta de hoti pentru hoti. Doar nu crede cineva ca isi dau singuri pedepse mari?

  3. Auzim des despre conditiile inumane si se prea poate sa fie adevarat. Stiu ca traim in tara cu 0cm de autostrazi, dar nu ar fi o solutie sa nu mai alegem politicieni corupti si hoti si sa construim inchisori civilizate? Si infractorii sunt oameni si si ei au dreptul la un minim de spatiu, de aer (vara cred ca e teribila cu 50 de insi intr-o camera) si de curatenie. Se perpetueaza o stare in care Romania nu are inchisori normale, nu are nici autostrazi, scoli sau spitale. Si ne miram de ce este asa. Facem ce facem si tot la jaful din sistemul public ajungem. Pentru a avea pedepse normale pentru fapte grave ar fi bine sa avem si inchisori normale intr-o tara in care nimic nu este normal. Ca sa avem siguranta trebuie sa nu se mai fure si sa se faca ceva cu banii publici, ca de 30 de ani de studii de fezabilitate am ajuns ca in Evul Mediu – nici macar! Ca in Evul Mediu se mai construiau cetati, biserici, conace. O sa ajungem sa stam in copaci.

  4. 18.01.2017
    Anado Tauriga
    +2
    dacă are minte, Grindeanu trebuie să facă două lucruri: 1). să-l dea afară în şuturi pe jordache şi 2). să dezbată cât mai democratic legile privind justiţia. Dacă nu, psd-ul va pierde un capital important – încrederea votanţilor şi asta, foarte repede. În ce priveşte graţierea, s-o dea, dar gulerele mânjite să rămână la bulău pe toată durata pedepsei. Altfel, vor pierde iar capital politic, iar hăndrălăul sas atât aşteaptă. Şi asta, în defavoarea poporului…

  5. Autoarea, urmasa fanatiotilor dupa nume, vrea pedepse mai mari pentru romani! De ce nu faci comparatie cu pedepsele din Austria, Germania, Finlana? Sau sefii ti-au dat hartia pentru pasalacul Romania!

  6. Inainte de ’89,securitatea condamna numai pe cei ce defaimau oranduirea socialista,deci avand delicte politice,nu si cele de drept comun.Cred ca acum nici nu va mai fi nevoie de judecatori in nici-un domeniu,secu nou va condamna pe cine va vrea direct,ce sa se impiaedice de atata hartogareala,cum de ex.s-au complicat cu procesele,in sentintele ordonate pentru Lilviu Dragnea.De ex.acum,cand secu actuala a confirmat la A.Iulia ca d-l johanis e omul lor,iar d-na prim.min.i-a spus ca-l da in judecata,cred ca sant sanse mari ca dansa sa aiba condamnarea dispusa de ”baieti”deja,daca aia cu ”tradarea tarii” nu a reusit.

  7. Orice borfas,mai putin borfasii care fac si poolitica,isi asuma pedeapsa !Pedepsele mai mari vor descuraja pe unii,altii vor fi la fel de indiferenti fata de pedeapsa, deoarece borfasii doar arata ca oamenii,dar nu au constiinta si discernamantul faptelor!Iar borfasii care fac si poolitica vor milita desctructiv pentru o justitie indulgenta pana la disparitie!

  8. 1.-Legea denunțiadei a nenorocit o groază de oameni prin infracțiunile inventate de așa-zișii denunțători! 2.-Câți infractori au beneficiat de acest cumul maximal? 3.-Judecătorul nu trebuie să știe să folosească niciun răboj! Asta e treaba avocatului și a procurorului! Singura lui treabă e să fie drept!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.