Culisele scandalului legat de șefia SIE

Seria motivelor de dispută dintre președintele țării, Klaus Iohannis, și cel de-al treilea om în stat, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, este mult mai lungă decât ceea ce este lăsat să apară public.

În afară de solicitarea demisiei premierului Viorica Dăncilă, a modificărilor legilor justiției, a strămutării Ambasadei României la Ierusalim, Dragnea a ajuns la cuțite cu Iohannis și din cauza șefiei SIE. Conducerea spionajului românesc a fost lăsată de izbeliște, prin demisie, de fostul director Răzvan Mihai Ungureanu, în data de 26 septembrie 2016. Din acel moment a debutat interimatul adjuncților operativi ai SIE, generalii Silviu Predoiu și Vasilică Sarca.

Numai că, pe lângă termenele depășite privind numirea unui director unic, cei doi generali ating vârsta de pensionare, respectiv 60 de ani. Mai mult, s-a intrat în prelungiri din cauză că nu a fost desemnat niciun alt director. Problematica este destul de complexă și din punct de vedere politic extern, dar și intern. Pe de o parte, pentru că Klaus Iohannis, prin persoana fostului liberal Eduard ­Hellvig, deține controlul SRI, aspect care nu e deloc pe placul alianței de guvernare, iar interimatul nu e suficient pentru anumiți parteneri strategici ai României.

Scopul unor președinți, realizat de președinte

Despre postul vacant de la SIE s-a tot spus prin PSD că ar urma să fie ocupat fie de fostul ministru de Externe Mircea Geoană, fie de către fostul ministru al Apărării în guvernul Cioloș, Mihnea Motoc, și el un apropiat al socialiștilor. Înainte să ajungă ministru delegat pentru Afaceri europene, și numele lui Victor Negrescu figura pe lista scurtă să ocupe această poziție. Numai că dacă Liviu Dragnea ar ieși direct să propună pe cineva, atunci generalii din SIE s-ar apuca să se plângă partenerilor externi de mutarea politică pe care ar face-o președintele PSD. Și în trecut au existat voci care au reclamat că li s-a băgat pe gât o marionetă care nu s-a prezentat la post singură, ci cu un întreg „arsenal“ de rude și pile, iar această situație poate afecta grav activitatea oricărui serviciu secret.

Pe acest fond, s-a decis ca viitoarea strategie de politică externă a României să fie configurată de mâinile președintelui Klaus Iohannis, care ar urma să ia decizia nominalizării unui nou șef al Serviciului de Informații Externe. Numai că se negociază intens pentru ca această funcție să pară că este alegerea șefului statului, dar cu… inspirația directă a puterii. Pe de altă parte, Serviciul de Informații Externe, rămas fără un șef oficial încă din 2016, este încă o notă proastă pentru România în fața celorlalți parteneri.

Harnagea și Mihalache se vor directori

Ultimele nume care ar figura pe lista scurtă pentru postul de director al spionajului românesc sunt cele ale lui Cătălin Harnagea și Dan Mihalache. Harnagea a mai fost șeful SIE între 30 iulie 1997 şi 1 iulie 2001. Acesta este sprijinit acum de cei de la ALDE, care au început o adevărată campanie de convingere a decidenților că propunerea lor este cea mai bună. La rândul său, Dan Mihalache, fost deputat PSD, înregimentat ulterior la PNL și „adoptat“ de Iohannis la Palatul Cotroceni drept consilier, ca apoi să fie promovat ambasador al României la Londra, nu a renunțat nici acum la visul său de a ajunge în fruntea SIE. Mihalache crede că în acest fel opinia publică va uita toate gafele sale făcute atât în țară, cât și în străinătate și își va lua revanșa și în fața tuturor celor care și-au permis să-i râdă în nas și să-i întoarcă spatele.

Bătut la fundul gol de un pesedist

Pe lângă Mihalache, și fostul șef al spionajului românesc Cătălin Harnagea a primit o lecție de umilință maximă la alegerile parlamentare din 2008, de la un pesedist. Harnagea a candidat pentru un fotoliu de deputat din partea PNL Vâlcea pentru colegiul uninominal Bălcești. Numai că, în ciuda notorietății sale și a influenței, fostul șef SIE a fost înfrânt de candidatul PSD Constantin Mazilu. Și nu oricum, ci la o diferență de scor electoral destul de mare. Mai mult decât atât, fostul candidat liberal a dus un adevărat război de gherilă împotriva candidatului PSD de la acea dată, scandalul dintre cei doi și seria de farse pe care și le-au pus în scenă ajungând inclusiv în justiție.

Deși a fost înfrânt de Constantin Mazilu și în instanță, Cătălin Harnagea nu a renunțat la planurile sale politice proiectate pe meleagurile vâlcene. Acesta i-a transmis, voalat, lui Mazilu, imediat după ce a pierdut alegerile, că intenționa să candideze la Senat în 2012 tot în același colegiu electoral, Bălcești, și tot din partea liberalilor. Însă, la scurt timp, de supărare, dar și pentru că nu se mai înțelegea cu colegii de la PNL, Cătălin Harnagea „s-a refugiat“ la PLR-ul lui Călin Popescu-Tăriceanu, ALDE de astăzi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.