Cum au fost schimbaţi spionii ruşi cu cei americani

Primul mare schimb de spioni dintre SUA şi Rusia după Războiul Rece a avut loc vineri, înainte de prânz, în condiţii specifice unui atare gen de activităţi: discreţie aproape totală, într-un loc ferit de pe aeroportul din Viena. A fost vorba de cei 10 agenţi arestaţi de SUA la începutul lunii iulie şi de patru omologi de-ai lor condamnaţi deja în Rusia şi aflaţi de mai multă vreme în puşcărie. Operaţiunea a surprins prin rapiditatea cu care s-a făcut, analiştii avizaţi reamintimd că toţi cei 10 din America nu aveau nici măcar 12 zile de când fuseseră prinşi, ei abia apucând să compară în faţa unor tribunale doar pentru a li se judeca cererea de eliberare condiţionată.

După cum afirma un post de radio moscovit, care cita surse bine informate de la Kremlin, afacerea s-a tratat cu mare rapiditate dat fiind că partea rusă fusese informată deja înaintea vizitei în SUA a preşedintelui Dmitri Medvedev, iar experţii din ambele părţi au pus la punct toate detaliile rezolvării ei pe cale amiabilă, în cursul întâlnirii Obama-Medvedev. Unii ziarişti susţin că aşa se explică discreţia cu care oficialităţile de la Washington au tratat scandalul, care, în alte condiţii, ar fi consemnat luări de poziţie în lanţ ale diferitelor instituţii americane afectate ori implicate. De pildă, joi, întrebată despre această afacere, Hillary Clinton, secretarul de Stat al SUA, a refuzat să facă orice comentariu, subliniind că ea este de competenţa Ministerului de Justiţie american.

Troc pe aeroportul din Viena

Dar să revenim la troc, căci, în ultimă instanţă, asta a fost. Primul a sosit la Viena un avion Yak-42 al Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă rus, decolat din Moscova, înmatriculat RA42446, purtând pe carlingă drept emblemă o stea albă cu un simbol de culoare roşie. Puţin înaintea orei 12.30 (ora României), un Boeing 767, înmatriculat B762L, a ajuns pe acelaşi aeroport şi s-a aranjat pe pistă, de-a lungul avionului rusesc. Felul în care s-a poziţionat aeronava decolată de pe aeroportul La Guardia din New York a făcut ca ziariştii şi, mai ales, fotoreporterii ori cameramanii să nu poată vedea uşile de intrare şi ieşire ale celor două avioane.

Schimbul s-a făcut după regulile clasice într-o atare afacere: identificarea fiecărui spion în parte, cercetarea documentelor, un schimb scurt de cuvinte cu reprezentantul părţii ce-l preia, urcarea în avion şi pregătirea de decolare. La câteva minute după ora 14.00 (ora României), agenţia France Presse anunţa că ambele avioane au decolat spre oraşele din care veniseră, Moscova, respectiv, New York. Avionul rus a ajuns vineri, în jurul orei 16.50 (ora României), pe aeroportul moscovit Domodedovo.

Explicaţii oficiale

Vineri dimineaţa, Ministerul de Externe rus anunţa că Moscova şi Washingtonul „au decis să returneze Rusiei cei zece cetăţeni ruşi acuzaţi în Statele Unite şi transferul simultan către SUA a patru persoane condamnate în Rusia”. Cum se vede, în laconicul comunicat cuvântul spionaj lipseşte. În ajun, Ministerul Justiţiei american declarase că cei 10 agenţi ruşi vor fi expulzaţi din SUA şi schimbaţi cu patru spioni condamnaţi de Moscova. Imediat după anunţul american, un purtător de cuvânt al preşedintelui Medvedev spunea că „preşedintele rus a graţiat patru dintre concetăţenii săi condamnaţi la închisoare şi care-şi executau pedeapsa”. În prealabil, aceştia adresaseră cereri de graţiere în care, în mod expres, îşi recunoscuseră vina.

Washingtonul a precizat că schimbul a fost hotărât din motive de „securitate naţională” şi umanitare, el adăugând că detenţia celor 10 agenţi ce lucrau pentru Rusia „nu avea niciun fel de interes strategic”. La rândul său, Departamentul de Stat remarca faptul că, dintre cei patru agenţi eliberaţi de Rusia, „unii aveau probleme de sănătate”. În context, o sursă de la Kremlin spunea că acest „deznodământ rapid al afacerii a devenit posibil datorită nivelului înalt de încredere dintre preşedinţii Medvedev şi Obama”. Pentru un oficial american, „maniera în care a fost gestionată această afacere reflectă progresul pe care l-am făcut în relaţiile americano-ruse”.

Identităţile adevărate

Cei 10 agenţi ruşi compăruseră joi în faţa unui tribunal federal din New York, unii dintre ei având un uşor accent rus, exceptând-o, desigur, pe ziarista americano-peruană Vicky Pelaez, care a refuzat să vorbească chiar şi engleza. Aşa cum făcuseră colegii lor din Moscova, şi ei au pledat „vinovat”, de unde se vede iarăşi cu claritate că toate detaliile afacerii au fost minuţios puse la punct în prealabil. Judecătorul Kimba Wood a declarat că toţi „vor fi expulzaţi imediat din Statele Unite. Ei au acceptat să nu mai revină niciodată pe pământ american”, a adăugat el.

Totodată, responsabili ruşi, probabil de la Consulatul rus din New York ori de la imensa misiune rusă de la ONU, i-au vizitat în închisoare, pentru a discuta despre viaţa pe care ei ar urma s-o ducă după sosirea în Rusia, a declarat un procuror. Astfel, amintitei Vicky Pelaez i s-a oferit locuinţă gratuită, vize pentru copii şi 2.000 de dolari pe lună (o sumă uriaşă dacă ţinem seama de insignifiantul salariu mediu lunar la Moscova!). Totuşi, fiul ei de 17 ani a anunţat că vrea să rămână în SUA, alături de fratele lui mai mare.

Inculparea lor oficială se datorează faptului că „au complotat ca agenţi secreţi în SUA în contul Federaţiei Ruse”, nouă dintre ei fiind inculpaţi şi pentru „spălare de bani”. Cum se constată, niciunul nu este inculpat pentru spionaj şi nu a avut acces la informaţii clasificate „secret de stat”. În cursul audierii la tribunal, toţi cei care aveau false identităţi şi-au dezvăluit identitatea adevărată. Astfel, Cynthia şi Richard Murphy se numeau, de fapt, Lidia şi Vladimir Guriev şi se aflau în SUA de la începutul anilor ’90; Donald Howard Hethfield este numele de împrumut al lui Andrei Bezrukov; Tracey Lee Ann Foly este Elena Vavilova.

Juan Lazaro, soţul ziaristei Vicky Pelaez, primul care a recunoscut că lucra pentru spionajul rus (SVR), se cheamă Mihail Anatolievici Vasenkov. Adevăratele nume ale lui Michael Zottoli – Mihail Kuţik şi Patriciei Mills – Natalia Pereverzeva au fost dezvăluite mai înainte de procurorii americani. Cei doi au anunţat că-şi vor lua copiii în Rusia. În fine, Vicky Pelaez, Mihail Semenko şi, mai ales, vedeta grupului, Anna Chapman, nu aveau alte identităţi.

Cei patru agenţi din Rusia

În schimbul celor 10 eliberaţi de Washington, Moscova a dat patru cetăţeni ruşi, descoperiţi că spionau pentru SUA – trei – ori Marea Britanie – unul. Aceştia sunt: Igor Sutiaghin, expert specializat în arme strategice, condamnat, în 2004, la 15 ani de închisoare pentru spionaj în favoare SUA. Mai exact, el a transmis documente clasificate secrete, fiind prins în flagrant delict.

În momentul trocului se afla în puşcărie; Serghei Skripal, fost colonel în temutul Serviciu rus de Informaţii Militare (GRU), condamnat la 13 ani de detenţie întrucât a fost recrutat de serviciile secrete britanice; Aleksandr Zaporojki, condamnat, în 2003, la 18 ani de închisoare întrucât a transmis informaţii CIA; Ghennadi Vasilenko, fost agent KGB, reconvertit în domeniul securităţii private. Oficial, el a fost condamnat, în 2006, la trei ani de închisoare pentru delicte în domeniul spionajului.

…Aşadar, după ce, la 27 iunie a.c., în SUA, erau arestate 10 persoane acuzate că spionau pentru Rusia, pe 9 iulie, după-amiaza, acestea ajungeau la Moscova, după cel mai spectaculos şi rapid schimb de agenţi secreţi dintre cele două ţări. Nimeni nu poate garanta însă că spionita nu va face noi valuri între Moscova şi Washington, acesta fiind unul dintre cele mai sensibile domenii ale vieţii internaţionale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.