Cum poate ajunge UE în brațele partidelor antisistem

Parlamentul European vrea să liniștească Europa publicându-și propria analiză privind compoziția viitorului legislativ de la Bruxelles, după alegerile din luna mai. Potrivit studiului publicat de oficiul pentru monitorizarea opiniei publice a PE în colaborare cu Kantar Public,  “sistemul” poate sta liniștit – partidele populiste, suveraniste, naționaliste nu vor reuși să schimbe configurația actuala a PE la alegerile de la finalul lunii mai.

Documentul PE folosește în cazul României date CURS, IMAS și BCS din lunile ianuarie-februarie 2019. Proiecția arată ca PSD va obține 26,5% din voturi la alegerile din mai, PNL va lua 23%, Pro Romania 9,6%, USR 9,2%, ALDE 9%, PLUS 6,8%, PMP 5,6%, UDMR 5,2%. Având în vedere afilierea europeană a partidelor, PPE ar ieși câștigător în România, cu 14 mandate, în timp ce Partidul Socialist European ar obține 11 mandate, ALDE 3 mnandate, Europa Conservatorilor și Reformiștilor 2 mandate, alții 3 mandate. Niciun grup politic european considerat antisistem nu va obține vreun mandat în urma votului din România.

PPE și PSE, în prim-plan

Studiul publicat pe 18 februaria arată că mișcările “revizioniste” se vor întări în luna mai, însă nu vor putea să-și impună voința în PE. Vor deține circa 170 de mandate, aproape un sfert din totalul de 705. Partidele tradiționale, PSE si PPE, cele care și-au împărțit o iluzorie putere în cele cîteva decenii de ființare a unui Parlament European lipsit până și de inițiativă legislativa, vor aduna 183 de mandate. Iar aceste estimări sunt unele pesimiste din punctul de vedere al susținătorilor partidelor tradiționale. Partidele antisistem tot nu pot depăși o coalitie intre PPE si PSE chiar dacă, potrivit sondajelor Liga din Italia (naționalist) își va mări de patru ori numărul europarlamentarilor, chiar dacă Frontul Național al Marinei Le Pen obține un rezultat mare, eliberat de chingile votului majoritar în doua tururi din alegerile naționale (care duce la crearea unui “bloc național” împotriva lui Le Pen, care nu obține decât câteva mandate în Adunarea Națională, deși este a doua formațiune după votul popular), chiar dacă partidul Lege și Justiție din Polonia obține un rezultat bun.

Însă optimismul studiului Parlamentului European ar trebui să se oprească aici, pentru că nu doar configurația noului PE este cea care asigură pepetuarea sistemului birocratic european, ci și acțiunile politice pe care le va întreprinde. Aici stau multe dintre riscurile și amenințările la adresa actualei UE, contestată de partidele antisistem.

Necunoscutele alegerilor europene

Un prim risc major este însuși candidatul susținut de PPE pentru conducerea viitoarei Comisii – bavarezul Martin Weber. El nu este un politician cu experiență, nu a condus vreodată un minister, este mai mult un birocrat obișnuit cu culisele Bruxellesului. Apoi, Martin Weber este suficient de apropiat de aripa dură a PPE (a lui Viktor Orban) pentru a le da fiori reci colegilor săi de partid. Orientarea aceasta riscă să ducă la coalizări ad-hoc  ale noii Comisii cu forțele politice suveraniste și populiste din noul PE, iar colaborarea cu PSE ar fi tot mai dificilă. Reversul comportă și el un risc – o alianță puternică între Weber și PSE (în ce privește migrația, spre exemplu) ar ar arunca în brațele partidelor antisistem milioane de alegători europeni.

O mare necunsocută rămâne evoluția politică din Franța, unde Vestele Galbene doresc să-și constituie un partid cu care să participe la alegerile europene. Chiar dacă președintele Emmanuel Macron încearcă să deturneze mișcarea constestatară, chiar dacă aceasta poate pierde din forța actuala, numărul de mandate europarlamentare care revine Franței (al doilea cel mai mare din PE, după Germania) poate permite Vestelor Galbene să vină cu o zestre importantă într-o eventuală coaliție a partidelor antisistem.

Spania este a patra țară ca număr de europarlamentari, iar aici este în ascensiune partidul de extremă dreapta Vox. A obținut un procent de 11% la alegerile regionale din Andaluzia și a intrat la guvernare, lucru considerat impresionant pentru un partid foarte tânăr (înființat în decembrie 2013). Iar partidul nu este simpatizat doar în Andaluzia, ci în întreaga Spanie, căci este o formațiune nationalistă, opusă oricăror tendințe secesioniste. În acest moment, orice agitație separatistă în Catalunia (abia ce a început marele proces intentat liderilor politici catalani care au vrut să proclame independența în 2017) nu face decât să sporească șansele Vox la alegerile europene.

Amânarea Brexitului, o lovitură pentru PPE

Dar elemnentul care ar da peste cap toate calculele optimiste ale birocraților de la Bruxelles este Brexitul. “Divorțul” UE-Marea Britanie ar trebuie să se întâmple pe 29 martie. Având in vedere ca Parlamentul de la Londra a respins Acordul negociat de premierul Theresa May și aceasta nu are nicio alternativă, Brexitul ar trebui să se întâmple fără vreun acord, un scenariu considerat catastrofal pentru Marea Britanie, dar și pentru UE. Se vorbește public foarte puțin despre evitarea acestui scenariu prin amânarea Brexitului, însă această varianta este luata în calcul în cancelariile marilor puteri europene. Amânarea după 29 martie ar însemna, mai mult ca sigur, participarea paradoxală la alegerile europene a unui stat aflat pe picior de plecare din UE. Legea trebuie aplicată, or Tratatul UE arată că orice stat membru trebuie să-și trimită deputați la Bruxelles. Este limpede ce suflu puternic ar aduce britanicii în tabăra “suveranistă” din viitorul PE, chiar și în condițiile în care popularitatea taberei Brexit s-ar fi redus în Marea Britanie.

Sunt suficiente argumente pentru ca optimismul afișat în comunicatul de presa al PE ce însoțește sondajele să fie mult mai moderat. Partidele tradiționale au înca prim-planul, pentru că forțele antisistem nu pot să creeze usor coaliții din cauza naturii lor eterogene dată de orientările naționaliste,  iar menținerea actualei configurații politice de la Bruxelles va presupune un permanent mers pe sârmă între sensibilitățile și interesele de multe ori diametral opuse ale conservatorilor și socialistilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3

2 Comentarii

  1. Cand citesti asemenea aberatii multumesti domnului ca vin alegerile. O sa vada ce surpriza vor avea in Romania. Auzi pnl 23%. Nu au reusit asta cand era Crin Antonescu, un lider adevarat al PNL. Cu sică mandolină daca strang 15% sa inteleaga ca e o performanta. A inca o chestie haioasa. Ei numara usr si plus la ppe desi astia se chinuie sa intre in alde europa. Asa-i ca-s bine documentati?

  2. Daca PSD se aliaza cu Liga Nordului, se schimba si mai tare configuratia PE. ?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.