Cum poate profita România de pe urma turbulenţelor din China

Mai multe bănci de investiţii din lume şi-au sfătuit clienţii să se uite mai atent către statele din Europa de Est, în special România, după ce Banca Centrală a Chinei a decis în ultimele trei zile să devalorizeze moneda yuan. Japonezii de la Nomura International Plc au sfătuit investitorii să deţină mai multe eurobonduri din statele din estul Europei, cu excepţia Rusiei, afectată de preţul scăzut al ţiţeiului. „Există din nou numeroase temeri privind unele pieţe emergente majore şi investitorii se vor uita spre Europa Centrală şi de Est (CEE) ca un loc care nu este deosebit de atrăgător, dar este relativ sigur. Ungaria, Polonia, Balcanii şi statele baltice sunt esenţialmente mai solide, beneficiind de preţul mai scăzut al materiilor prime şi de expunerea mai redusă la China”, a declarat analistul Timothy Ash, de la sediul Nomura din Londra.

“Europa Centrală şi România arată chiar bine”, susţine la rândul său Charles Robertson, economist şef al secţiei dedicate economiilor emergente din cadrul Renaissance Capital. Conform acestuia, Europa de Est este o zonă de refugiu într-o perioadă în care investitorii sunt foarte dornici să evite preţurile în cădere ale materiilor prime, intervenţiile guvernamentale de pe bursele chinezeşti şi incertitudinile ce înconjoară solvenţa Greciei şi viitorul ţării în zona euro. Bursa de la Bucureşti, spune Robertson, este cea mai tentantă pentru că anul acesta a avut un salt de 9%.

Europa Centrală şi de Est a câştigat şi din legăturile strânse cu Germania, cea mai mare economie europeană, spune Bob Parker, senior adviser pe investiţii, strategie şi cercetare în cadrul Credit Suisse. „Cred că Europa Centrală este foarte tentantă. Ţări precum România şi Bulgaria poate au fost afectate în sectoarele bancare din cauza legăturilor strânse cu Grecia, dar multe ţări din regiune vor continua să exporte puternic în Germania”, a spus Parker pentru CNBC.

PineBridge, cu investiţii de 10,6 miliarde de dolari în titluri de valoare cu venit fix pe pieţele în curs de dezvoltare, şi-a majorat săptămâna trecută deţinerile de bonduri guvernamentale româneşti în dolari, afirmând în felul acesta că ţara oferă investitorilor îngrijoraţi de impactul încetinirii economiei chineze plasamente sigure. „Europa de Est ar putea furniza o oarecare stabilitate a pieţei şi oferă oportunităţi înaintea posibilei majorări a ratei dobânzii în SUA”, a afirmat Anders Faergemann, de la PineBridge.

Randamentele obligaţiunilor româneşti în dolari cu scadenţă în 2024 au scăzut miercuri cu patru puncte de bază din iunie, la 3,73%, cel mai redus nivel din ultimele două luni. Indonezia, stat care beneficiază de acelaşi credit suveran atribuit de Moody’s Investors Service ca şi România (Baa3), a înregistrat o creştere a randamentelor obligaţiunilor guvernamentale, aproape cel mai ridicat nivel din ultimele două luni.

Banca Populară a Chinei a stabilit joi un curs al yuanului faţă de dolar de 6.4010. Acest nivel este cu 0,22% mai slab decât nivelul de închidere a cursului dolar/yuan de ieri, fixat la 6.387, şi 1,11% mai slab decât scăderea de miercuri, când cursul a fost fixat la 6.3306. Acesta este cel mai scăzut curs al yuanului din octombrie 2012 până acum. Moneda Chinei a slăbit pentru a treia zi consecutiv, de când Banca Populară Chineză a devalorizat yuanul marţi. Instituţia bancară centrală a prăbuşit controlat moneda chineză cu aproape 2%, cea mai mare scadere într-o zi a din istoria acesteia, scrie Business Insider.
Spre deosebire de Statele Unite sau zona euro, care lasă liberă piaţa valutară, China stabileşte administrativ în fiecare dimineaţă o rată zilnică în jurul căreia moneda nu poate varia mai mult de 2%, în sus sau în jos. În determinarea cursului, înainte de fiecare sesiune, autoritatea sondează actorii pieţei valutare şi urmăreşte evoluţia principalelor valute. Aceste devalorizări succesive sunt văzute ca un efort puternic al Beijingului pentru a revigora comerţul exterior şi o economie aflată în continuă încetinire.

Conform The Wall Street Journal, Beijingul a dat publicităţii cifre economice slabe care subliniază motivele autorităţilor pentru a devaloriza yuanul, precum şi presiunea care apasă pe liderii naţiunii de a găsi noi surse de creştere pentru economia în încetinire a ţării. Creşterea producţiei industriale, de investiţii în active fixe şi vânzări cu amănuntul au încetinit toate în luna iulie, după cum a raportat Biroul Naţional de Statistică din China, la doar câteva zile după publicarea datelor care arată că exporturile au scăzut brusc. Economiştii au spus că cele mai recente cifre, împreună cu dorinţa de a face ratele de schimb mai atractive au alimentat decizia-surpriză a Beijingului de a devaloriza yuanul în ultimele trei zile.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.