Cum pun europenii supermarketurile la punct

În întreaga Europă sectorul de vânzări cu amănuntul este dominat de un număr din ce în ce mai restrâns de lanţuri de supermarketuri. Consecința este creșterea controlului pe care acestea îl exercită asupra accesului pe care îl au agricultorii şi alţi distribuitori la consumator, precum şi presiuni cu efecte negative asupra condiţiilor de muncă, protecţiei mediului, securităţii alimentare, făcând abuz de poziţia lor dominantă.

Alte state europene au decis să impună măsuri naţionale urgente, prin promovarea unor acte normative care să permită transparentizarea preţului cu care consumatorul achiziţionează produsele alimentare, limitarea taxelor pe care supermarketurile le impun producătorilor, eliminarea dependenţei economice a producătorului furnizor faţă de aceste magazine, precum şi sprijinirea soluţiilor alternative pentru desfacerea produselor, respectiv stimularea dezvoltării comerţului tradiţional. Unele state au mers până acolo încât nu mai admit program de funcționare a supermarketurilor în zilele de weekend, în paralel cu susținerea târgurilor și magazinelor care vând produse tradiționale.

La nivel european, mai multe ţări au încercat, printr-o serie de măsuri legislative, să stopeze aceste practici abuzive şi efectele lor. Însă în România, unii au sărit imediat ca arși îndată după promulgarea ”legii supermarketurilor” și deja se face tot posibilul pentru împiedicarea aplicării ei într-un mod onest pentru producătorul român și convenabil ca preț pentru consumatorii noștri. Vă prezentăm mai jos fragmente din studiul care s-a aflat pe masa Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaților cu ocazia analizării și votării legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Desigur, nivelul de trai este altul, dar și preocuparea față de reguli și norme transparente, ori față de creșterea abuzivă a prețurilor este cu totul alta decât la noi.

În Franța este interzisă vânzarea sub costurile de producţie

În Franţa, există o legislaţie specială privind supermarketurile care au posibilitatea să aplice Convenţia colectivă naţională a marilor magazine şi a magazinelor populare, din 30 iunie 2000. Programul de funcţionare, durata maximă a muncii, precum şi programul săptămânal de muncă sunt reglementate de Convenţia colectivă din 30 iunie 2000. În privința relațiilor comerciale cu furnizorii şi sistemul de taxe impuse acestora s-a introdus interdicţia revânzării în pierdere, prin Legea de la 1 iulie 1996 – Legea Galland. Aceasta a instituit interdicţia de vânzare sub costurile de producţie.
Demersul a condus la o scădere a concurenţei între mărcile comerciale şi între furnizorii de produse de mărci naţionale, o creştere a plăţilor acordate de furnizori distribuitorilor, teoretic pentru serviciile de „cooperare comercială” acordate de aceştia (alte avantaje financiare – marges arrière) şi la o creştere susţinută a nivelului preţurilor de vânzare către consumatori. Apoi a fost iniţiat un acord de scădere a preţurilor între furnizori şi distribuitori, care s-a semnat în iunie 2004. În ciuda presiunilor exercitate pentru modificarea legii, interdicţia de vânzare sub costurile de producţie a fost menţinută, în pofida amendamentelor aduse prin Legea Dutreill II, din 2 august 2005. Legea, favorabilă IMM-urilor, a modificat Legea Galland, cu scopul de a încuraja distribuitorii şi furnizorii să scadă preţurile de vânzare. Ea introduce, începând din 2006, o formulare mai avansată a negocierilor comerciale anuale între furnizori şi distribuitori, astfel încât să prevină alte avantaje financiare abuzive, şi un mod de calcul al pragului de revânzare în pierdere, adresat distribuitorilor, pentru scăderea preţurilor lor. Au fost adăugate limite suplimentare plăţilor retroactive şi au fost interzise adaosurile pentru serviciile pe care retailerii le solicită furnizorilor. Noua lege mai stipulează că toate contractele dintre retaileri şi furnizori trebuie să precizeze foarte clar toţi termenii de preţ, fără discounturi ascunse. Toate acestea sunt dublate de proceduri pentru sancţionarea mai dură a infracţiunilor (Legea privind ,,dezvoltarea concurenţei în serviciul consumatorilor”, adoptată în Franţa la 3 ianuarie 2008, prevede amenzi foarte dure pentru abuzuri şi chiar excluderea de pe piaţă pe o perioadă de până la 5 ani).
Comerţul cu produse alimentare naţionale specifice nu este reglementat prin legi speciale.
Săptămâna de cumpărături cuprinde şase zile, magazinele fiind în general deschise între 9.00 şi 12.00 şi între 14.00 şi 19.00. În oraşe şi sate magazinele se închid pentru pauza de prânz.
Doar în marile zone comerciale, marile magazine operează fără pauză (la journée continue), deci nu închid pentru pauza de prânz. În funcţie de oraş sau district, alte magazine mici le urmează. Multe magazine mici şi-au redus pauza de prânz, pentru a-i atrage pe cumpărătorii care lucrează aflaţi în pauză. De obicei, magazinele nu sunt deschise duminica în Franţa. Există însă excepţii, cu ocazia Crăciunului şi în cazul magazinelor din zonele turistice în sezonul turistic. Unele supermarketuri deschid duminica dimineaţa, pentru a comercializa produse alimentare. Parlamentul a adoptat Legea Mallié nr. 2009-974 din 10 august 2009, prin care permite supermarketurilor să fie deschise duminica în marile zone comerciale Paris, Lille şi Marseille şi în zonele turistice din Franţa.

Germania – agricultorii au prevederi speciale, simplificate, de taxare

În Germania nu există legislaţie specială privind relaţiile comerciale dintre supermarketuri şi furnizori. Se aplică direct prevederile Codului Civil şi legislaţia comercială generală. Nu există taxe speciale impuse furnizorilor către supermarketuri. Sunt folosite sistemul general de impozitare a persoanelor fizice şi juridice şi TVA-ul. Însă în cazul agricultorilor, există prevederi speciale, simplificate, de taxare. Orice producător îşi poate înregistra produsul tradițional conform prevederilor Regulamentului CE nr. 509/2006.
Programul de funcţionare al supermarketurilor a fost reglementat printr-o lege federală privind închiderea magazinelor (Ladenschußgesetz), adoptată în 1956 şi modificată pe 13 martie 2003. Guvernul federal a delegat însă competenţa de a reglementa programul de funcţionare al supermarketurilor celor 16 state federale, începând din 7 iulie 2006. De atunci, landurilor li s-a delegat competenţa de a adopta propriile reglementări privind programul de funcţionare. Dacă un stat hotărăşte să nu adopte propria reglementare, în acel stat continuă să se aplice legea federală.
Conform vechii legi, care în prezent se aplică în landurile Bavaria şi Saarland, regula generală este că, de luni până sâmbătă, magazinele sunt deschise între orele 6.00 şi 20.00. Supermarketurile sunt obligate să închidă duminica şi de sărbătorile legale (atât federale cât şi de stat), iar în ajunul Crăciunului (24 decembrie) se aplică prevederi speciale, dacă acesta cade într-o zi de weekend.
În zilele de cumpărături publice, patru zile pe an (de obicei duminica), le sunt acordate comunităților, iar magazinele pot rămâne deschise în afara restricţiilor normale, însă aceste magazine nu pot fi deschise în timpul slujbelor bisericeşti şi trebuie să închidă până la 18.00. Brutăriile pot deschide la 5.30 şi duminica pe o perioadă determinată. Restaurantele, barurile, teatrele, instituţiile culturale nu sunt afectate de restricţiile legale. Deoarece cele mai multe sărbători legale din Germania sunt religioase, iar sărbătorile religioase protestante şi catolice nu sunt uniforme în Germania, magazinele pot rămâne închise datorită unei sărbători legale într-un stat în timp ce, în aceeaşi zi, pot fi deschise într-un stat vecin.
Legea privind închiderea magazinelor a fost subiectul unor controverse, marile magazine şi mulţi dintre clienţii lor preferând să aibă mai puţine restricţii în privinţa programului de funcţionare, în timp ce uniunile comerciale, proprietarii micilor magazine şi Biserica se opun modificării legii. Pe 9 iunie 2004, Curtea Supremă Germană a respins acţiunea unui magazin, Kaufhof AG, privind neconstituţionalitatea legii închiderii magazinelor. Instanţa a invocat, printre altele, art. 140 din Constituţia Germană (Grundgesetz), care la rândul său invocă art. 139 din Constituţia de la Weimar din 1919, protejând duminicile şi sărbătorile legale ca zile de odihnă şi recuperare. Totuşi, Curtea a invitat în fapt Parlamentul federal (Bundestag) să analizeze dacă statele federate (landurile) şi nu guvernul federal ar trebui să reglementeze orele de închidere a magazinelor. Precizarea este că nici un stat federat nu a adoptat reglementări care să permită supermarketurilor să fie deschise duminica.
În privința relaţiilor comerciale dintre supermarketuri şi furnizori şi sistemul de taxe impuse furnizorilor, în iunie 2005 s-a iniţiat o modificare a legislaţiei privind activităţile comerciale, pentru a se limita puterea de cumpărare a marilor companii care impun termeni şi condiţii speciale ”nejustificate şi repetate” furnizorilor. Iar în aprilie 2007, s-a interzis supermarketurilor să vândă produse alimentare sub preţul de distribuţie en-gross.

În Marea Britanie, după anchete de amploare, s-a impus elaborarea și respectarea unui Cod de Practici Comerciale pentru supermarketuri

Comisia pentru Concurenţă funcționează în favoarea consumatorilor și a identificat, într-un raport amplu, publicat în 3 volume, 52 de practici anticompetitive aplicate de retaileri în relaţiile cu furnizorii, făcând mai multe recomandări: introducerea “testului de competiţie” la deschiderea unor noi supermarketuri; ridicarea restricţiilor legate de terenuri impuse de supermarketuri; eliminarea acordurilor impuse de supermarketuri pe o perioadă mai mare de 5 ani, care s-a considerat că împiedică competiţia cu ceilalţi retaileri; elaborarea unui Cod de Practici Comerciale pentru supermarketuri (care să interzică schimbările retrospective din înţelegerile cu furnizorii, să impună supermarketurilor să deţină evidenţe clare ale contractelor şi să notifice furnizorii despre schimbarea termenilor din contract).
În consecinţă, Comisia a recomandat ca principalele patru supermarketuri de pe piaţă să respecte un Cod de practici în relaţiile cu furnizorii.
Comisia pentru Concurenţă a făcut trei anchete de amploare pe tema abuzurilor exercitate de supermarketuri. În raportul final al ultimei anchete, apărut în aprilie 2008, Comisia pentru Concurenţă a făcut o serie de recomandări pentru remedierea situaţiei. Printre cele mai importante: • o recomandare către departamentele responsabile ale Guvernului Marii Britanii, pentru a introduce “testul de competiţie” atunci când autorităţile locale vor aproba deschiderea unor noi supermarketuri; • o cerere către supermarketuri de a ridica restricţiile legate de terenuri, restricţii care împiedică folosirea acelor terenuri pentru apariţia unor magazine concurente; • o cerere către retaileri de a elimina “aranjamentele” valabile mai mult de 5 ani, care au fost considerate că împiedică competiţia cu ceilalţi retaileri; • elaborarea unui nou Cod de Practici Comerciale pentru supermarketuri care să interzică schimbările retrospective din înţelegerile cu furnizorii, iar operatorii din supermarket să aibă o evidenţă clară a contractelor şi să le trimită notificări furnizorilor despre schimbarea termenilor din contract, astfel încât furnizorii să aibă timp să facă plângere şi să solicite un arbitraj în aceste dispute.

Vecinii cehi își sprijină produsele alimentare de înaltă calitate

În Cehia există Legea nr. 395/2009 privind cota de piaţă în vânzarea produselor agricole şi alimentare. Scopul acestei legi este reglementarea relaţiilor comerciale dintre supermarketuri şi furnizorii lor. Există și un program pentru sprijinirea produselor alimentare cehe de înaltă calitate, numit Marca Naţională KLASA. Mai mult, Ministerul Agriculturii a instituit o nouă marcă pentru sprijinirea produselor alimentare cu specific regional, numită Regionalní potravina.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.