Declaraţia de independenţă a statului Kosovo nu contravine dreptului internaţional. Acesta este avizul oferit, joi, de Curtea Internaţională de Justiţie. Avizul este unul consultativ şi respectă interesele politice ale statelor care au recunoscut deja Kosovo (SUA şi statele UE, cu excepţia României, Greciei, Spaniei, Ciprului şi Slovaciei). SUA au salutat decizia Curţii, iar un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că „este momentul ca Europa să se unească pentru un viitor comun”, o aluzie şi la adresa Bucureştiului. Înainte de pronunţarea Curţii, premierul kosovar Hashin Thaci s-a deplasat în SUA, unde a avut o întâlnire cu vicepreşedintele american Joe Biden.
România a pledat în favoarea Serbiei, prin secretarul de stat din Ministerul de Externe Bogdan Aurescu. Decizia poate intensifica mişcările separatiste din Transnistria, Ciprul de Nord, Nagorno Karabah sau Osetia de Sud. Kosovarii au acum cale liberă pentru aderarea la ONU, pentru care au nevoie de recunoaşterea a 100 de state membre. Până acum, doar 69 de ţări au recunoscut statul din Blacani.
Verdictul a fost dat de zece din cei 14 judecători ai Curţii. Completul a fost prezidat de japonezul Hisashi Owada, care a declarat că „dreptul internaţional nu interzice declaraţiile de independenţă. Japonia face parte din cele 69 de state care au recunoscut declaraţia de independenţă a Kosovo, proclamată pe 17 februarie 2008.
Preşedintele sârb Boris Tadici a declarat că un aviz favorabil independenţei va stabili un precedent periculos. „Va declanşa un proces care va crea mai multe state noi şi va destabiliza numeroase regiuni ale lumii”. La Belgrad au fost semnalate deja ciocniri între manifestanţii sârbi nemulţumiţi de verdict şi forţele de ordine. „Este o zi mare pentru Kosovo, iar mesajul meu pentru guvernul sârb este «veniţi pentru a discuta»”, a declarat şeful diplomaţiei kosovare, Skender Hyseni.
Unde vorbeşte politica, dreptul internaţional tace
Întrebarea la care au avut de răspuns cei 14 judecători ai Curţii a fost una foarte restrânsă: „Declaraţia unilaterală de independenţă a instituţiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo este în acord cu dreptul internaţional?” Ea lasă la o parte întrebări mult mai grave şi cu implicaţii politice, precum legalitatea statalităţii kosovare, apariţia acestui stat în urma bombardamentelor NATO asupra Serbiei şi recunoaşterea Kosovo de 69 de state.
Principalul argument al Serbiei a fost că Rezoluţia nr. 1244/1999 a Consiliului de Securitate ONU, care recunoaşte integritatea teritorială a Serbiei şi modificarea statutului Kosovo doar prin negocieri, este încă în vigoare şi nu permite proclamarea unilaterală a independenţei. A prevalat însă argumentul SUA şi al statelor occidentale, potrivit căruia dreptul internaţional nu interzice declararea independenţei şi că recunoaşterea acesteia de către alte state este un act strict politic.
Lupta diplomatică Serbia-Kosovo merge mai departe
Decizia de la Haga poate îngreuna drumul Serbiei către UE, susţine „The Guardian”. Pe de altă parte, unii analişti susţin că recunoaşterea Kosovo va ajuta integrarea europeană, eliminând revendicările unor provincii de a fi reprezentate în instituţiile de la Bruxelles ca state cvasiindependente.
Documentul Curţii va fi adus, în septembrie, în faţa Adunării Generale a ONU, acolo unde Serbia doreşte să iniţieze o rezoluţie prin care să se deschidă noi negocieri în privinţa statutului Kosovo. Angajarea Kosovo în asemenea negocieri va fi foarte dificilă, întrucât, spre deosebire de diplomaţia de la Belgrad, cea de la Priştina este mult mai puţin pregătită pentru o bătălie majoră. Presa de la Belgrad a sugerat în ultimele săptămâni că Serbia va propune autorităţilor kosovare un schimb de teritorii. Nordul majoritar sârb al Kosovo ar urma să revină Serbiei, în timp ce Belgradul ar putea ceda teritorii din sudul ţării, aflate la graniţa cu Kosovo.
Sărăcie şi incertitudine în inima Balcanilor
Începând din 1999 şi până acum, Kosovo a înghiţit circa 4 miliarde de dolari sub formă de ajutoare şi nu este un stat care se poate întreţine singur. Economia bazată pe exportul de metale nu poate să genereze venituri îndestulătoare bugetului de stat. Exporturile pe care le reuşeşte Kosovo ajung pentru plata a 10% din importuri. Piaţa muncii, foarte puţin dezvoltată, nu reuşeşte să absoarbă 30.000 de tineri anual, astfel că şomajul ajunge la 40%. În aceste condiţii, mulţi tineri kosovari caută să plece la muncă în străinătate, căzând adesea pradă reţelelor de trafic de fiinţe umane.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.