Furnizorul şi distribuitorul de gaze E.ON, unul dintre cei doi actori majori, alături de ENGIE, de pe piaţa locală, prin vocea directorului general Frank Hajdinjak, a precizat recent că gazul pentru populaţie ar trebui să se scumpească cu cel puţin 10%, de la 1 aprilie. ANRE, autoritatea de stat care reglementează preţurile din energie, mai „îndulceşte“ mesajul, apreciind că scumpirea va fi de „doar“ 5-6%. Însă gazul nu ar trebui să se scumpească deloc, iar explicaţiile actorilor implicaţi nu se susţin.
Şeful E.ON a apreciat că noile preţuri de piaţă ale gazelor, care urmează cotaţiile barilului de ţiţei, nu mai pot menţine preţurile de achiziţie pentru consumatorii casnici la valoarea de 60 de lei/MWh.
„În sectorul gazelor, vom înregistra probleme majore de la 1 aprilie. Dacă nu se va face nimic, presiunea pe preţul plătit de consumatorii finali va fi extrem de mare. Vorbim despre creşteri de două cifre pentru consumatorii finali, dacă ANRE nu ia măsuri“, a spus Frank Hajdinjak, şeful E.ON.
El a amintit că anul trecut Guvernul a stabilit că, de la 1 aprilie 2017, preţul gazelor de producţie internă va fi liberalizat, dar preţul final va fi în continuare reglementat. Între timp, preţurile din piaţă au crescut, în principal ca urmare a cotaţiilor petroliere.
„Dacă ne uităm la evoluţia preţurilor din piaţă de acum, vedem că este nevoie de scumpiri semnificative. Pe termen scurt, dacă Guvernul sau ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie – n.r.) vor să păstreze preţurile pentru consumatorii finali, este nevoie de intervenţii“, a continuat şeful E.ON România.
ANRE ar trebui să vină cu un calendar clar și precis
De la 1 aprilie 2017, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar trebui liberalizat, potrivit unei HG din vara trecută, adică gospodăriile ar trebui să plătească gaze la un preţ care ar fi format strict de cerere şi ofertă. În realitate, oferta nu este formată decât din trei surse: Romgaz, Petrom şi Gazprom, prin E.ON şi ENGIE, ca furnizori pentru 90% din ţară.
Potrivit lui Hajdinjak, o variantă pentru ca preţurile să nu crească ar fi ca ANRE să vină cu un nou calendar de liberalizare, însă acest lucru ar însemna să se înceapă de la preţul de 72 de lei pe MWh pentru gazele de producţie internă, ceea ce ar însemna automat ca ANRE să declare o creştere de preţ. Deci aceasta este doar o variantă favorabilă germanilor, nu şi consumatorilor români de gaze.
„Cred că, acum, implementarea unui model cum am făcut la energie electrică ar fi o modalitate inteligentă pentru România. Subliniez din nou că noi nu câştigăm din creşterea preţurilor, avem o marjă clară pe metru cub sau MWh, deci noi nu avem niciun beneficiu din creşterea preţurilor, dar, pentru a proteja clienţii, Guvernul trebuie să intervină de la 1 aprilie, pentru că este clar că vor începe probleme“, a mai precizat şeful E.ON.
ANRE admite scumpirile, dar mai modeste
Declaraţiile aproape imperative şi alarmiste ale şefului E.ON au fost cumva temperate de ANRE, instituţia de stat care reglementează piaţa de energie şi stabileşte preţurile la gaze şi electricitate. Preşedintele Niculae Havrileţ a apreciat că nu se poate vorbi despre o scumpire de peste 10% a gazului, de la 1 aprilie, deşi ajustări trebuie să fie făcute. Mai „modestă“, Autoritatea crede că scumpirea va fi de doar 5-6% şi că nu se va simţi în buzunarul românilor, pentru că oricum intrăm în sezonul cald, în care consumurile sunt mici. „Oricum, de la 1 aprilie vine sezonul cald şi consumul va fi foarte scăzut până în luna noiembrie. Practic, va fi o perioadă de 6-7 luni când vom avea timp să vedem care este coşul de gaze cel mai ieftin pentru consumatorul casnic. Consumatorul casnic are un coş de consum, cu gaze de producţie internă, gaze din depozite în timpul iernii şi gaze de import. Dacă vom structura coşul astfel încât să avem cel mai mic preţ, acest lucru va fi în favoarea consumatorului casnic“, explică Havrileţ.
Aşadar, pare că opinia reglementatorului şi a furnizorilor concordă: vor exista scumpiri. Diferă doar procentele. Cu toate acestea, o majorare a preţului la gaze pentru consumatorii casnici nu se justifică cu cifre şi vom explica şi de ce.
Condiţiile de piaţă nu justifică scumpiri
Liberalizarea pieţei gazelor se face eliminând coşul reglementat şi dând mână liberă furnizorilor la achiziţii de pe piaţa liberă. În România, nu există decât trei surse de achiziţie, neputând vorbi despre o piaţă a gazelor în adevăratul sens al cuvântului: Romgaz, Petrom şi Gazprom, prin cei doi importatori agreaţi WIEE şi Conef. Pe piaţa liberă, Romgaz şi Petrom vând la minimum 72 de lei/MWh (acesta este preţul de referinţă la care plătesc către stat suprataxa de 60%, stabilită încă din 2015, pe veniturile suplimentare din liberalizare). Până la 1 ianuarie 2017, Gazprom vindea la 64-68 de lei/MWh, deci mai ieftin decât producătorii locali, câştigând masiv piaţă în România, chiar până la 20-30%, de unde în urmă cu un an ajunseseră la sub 5%. Acum, au urcat preţurile până la 88-90 de lei/MWh, însă tendinţa pe termen scurt este de scădere. Pe bursa de gaze de la Baumgarten, referinţa pentru Europa Centrală şi de Sud-Est, gazele ruseşti cu livrare în aprilie costă circa 17 euro, adică 76 de lei/MWh. Deci care este preţul de piaţă al gazului în aprilie? 72 de lei, cotaţia de acum, cel mai probabil, sau 76 de lei, cea a ruşilor, din aprilie? Evident că furnizorii se vor îndrepta către preţul mai mic, de 72 de lei/MWh, adică o creştere de 20% faţă de preţul actual reglementat de 60 de lei/MWh. Cum gazul, ca marfă, contează în proporţie de 50% în preţul final al gazului, ar rezulta că scumpirea la consumator ar fi de 10%, adică tocmai procentajul estimat de şeful E.ON. Numai că, odată declarată ca fiind liberalizată piaţa gazului pentru consumatorii casnici, dispare şi suprataxa de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor din activitatea de liberalizare. În acest fel, Romgaz şi Petrom nu mai au un minim de 72 de lei/MWh la care să îşi vândă producţia. În aceste condiţii, este de presupus că, pentru a-şi recâştiga clienţii pierduţi în faţa Gazprom, chiar să micşoreze acest preţ, poate spre 65, chiar 60 de lei/MWh, adică exact cât plătesc acum consumatorii casnici pentru gaze. Cu atât mai mult cu cât tendinţa de ieftinire a gazelor ruseşti continuă, pentru că, tradiţional, vara gazele sunt mai ieftine, aşa că şi Gazprom va face ajustări.
Rolul Consiliului Concurenței este să vegheze
Cu alte cuvinte, la 1 aprilie nu există motive întemeiate pentru scumpirea gazelor la consumatorii casnici, sigur, cu condiţia ca Guvernul să şi scoată suprataxa amintită la Petrom şi Romgaz, iar Consiliul Concurenţei să vegheze la existenţa unei competiţii reale în piaţă, şi nu la înţelegeri între firme. Acest aspect este foarte important de urmărit, pentru că, în „foamea“ de bani pe care o are Guvernul Grindeanu, în bugetul pentru 2017, această taxă a fost incorect menţinută, încasările din aplicarea ei fiind estimate la 800 de milioane de lei. Dacă totuşi o vor scoate înainte de 1 aprilie, aşa cum ar fi normal, atunci gazul românilor nu trebuie să se scumpească. Chiar deloc. Sigur, furnizorii reclamă că trebuie să li se recunoască costurile suplimentare cu importurile făcute în această iarnă. Nu sunt însă românii de vină că ei nu au stocat suficiente gaze (depozitele au fost pline doar trei sferturi), în aşa fel încât să poată să vândă din ce au stocat, mai ieftin, şi nu să apeleze la importuri, tradiţional mai scumpe iarna. În mod normal, ei ar trebui să „absoarbă“ pierderile pe care le-au avut cu importurile şi să beneficieze, de la 1 aprilie, de gaze la acelaşi preţ de la producătorii interni, care să le permită să-şi realizeze în continuare marje de profit şi din activitatea de furnizare către consumatorii casnici. Iar ANRE şi Consiliul Concurenţei, cu pârghiile legale pe care le deţin, să fie atente pentru ca producătorii şi furnizorii, în condiţii de piaţă liberă, să nu facă abuzuri asupra consumatorilor persoane fizice.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.