Depozitele de gaze trebuie să fie iar pline

În ciuda costurilor mari cu înmagazinarea…

Depozitele de gaze ale României vor fi, în noiembrie, la fel de pline ca anul trecut, obligațiile de înmagazinare impuse de ANRE furnizorilor fiind aproape neschimbate. Practic, depozitele vor fi pline la capacitate, adică aproximativ 2,8 miliarde de metri cubi. Nu vor fi prea multe gaze de stocat în cele șase luni de până la sfârșitul ciclului de înamagazinare, pentru că, oricum, depozitele sunt, azi, 60% pline, din pricina iernii calde și concurenței gazului de import. De precizat, furnizorii care nu scot gazul, spre vânzare, din depozite până la 1 noiembrie, vor mai plăti un ciclu de înmagazinare, adică ei au tot interesul să vândă, la ce preț pot, ce au deja stocat. Obligațiile de înmagazinare a gazelor de către furnizori se referă la o cantitate totală de 23 TWh, în ușoară scădere față de anul precedent, când, în martie, ANRE fixa o cantitate preliminară pentru stocare de 23,5 TWh pentru iarna care a trecut.

Furnizorii au obligația să constituie stocurile până la data de 30 octombrie. Din cei 23 TWh, circa 10,2 sunt destinați consumatorilor casnici, 9,6 consumatorilor non casnici, iar 3,12 TWh centralelor care asigură energia termică pentru populație.Cea mai mare obligație de stocare o are Engie (6,67 TWh), urmată de companiile din grupul E.On (5,3 TWh), de Petrom (4,1 TWh) și Romgaz (3,6 TWh).

În momentul de față, după o iarnă destul de blândă, depozitele de gaze ale României sunt pline în proporție de 60%, o situație care nu s-a mai întâlnit în ultimii ani. Acum, sunt stocați 19,57 TWh de gaze naturale.

Ieftinire

Gazul este pe un trend accentuat de ieftinire, atât din pricina supraofertei, cât și pentru ca furnizorii nu vor să mai plătească încă un ciclu de înamagazinare pe ce nu vând în acest an. Lovitura cea mai mare vine însă din piața petrolului, de care cea a gazului este legată, unde prețurile s-au prăbușit, în ultima săptămână, cu peste 30%, din pricina coronavirusului și războiului comercial dintre Arabia Saudită și Rusia. Între 3 și 6 luni este întârzierea cu care cotațiile țițeiului le influențează pe cele ale gazului. În vară, așadar, am putea vedea o ieftinire masivă a gazului pe piață. Local, cotațiile sunt mai mari decât la Viena, referința pentru regiune, pentru că existența a doar doi producători, Romgaz și Petrom, și conexiunile de capacitate limitată cu exteriorul fac piața relativ inelastică la cerere și ofertă. Totuși, influență există. Astfel, dacă acum, Viena cotează gazul la circa 10 euro(4,8 lei/MWh), în timp ce piața locală, la 70-72lei, adică cu peste 30% mai mult. Odată cu liberalizarea totală a pieței locale, de la 1 iulie 2020, este de așteptat ca România să se apropie de piața regională, ca preț, adică gazul ar trebui să se ieftinească. Marii consumatori de gaze ai României, precum gabricile de îngrășăminte, au anunțat, în mod repetat, că prețul mare al gazului le afectează competitivitatea. În decembrie, patronatul de profil a cerut sprijinul guvernamental, pentru un ajutor de stat, pe modelul fabricilor mari consumatoare de energie electrică. De la 1 martie, Azomureș are producția suspendată, pentru revizia anuală, închiderea fabricii fâcându-se însă anticipat, directoratul precizând că prețul gazului i-a făcut să intre în revizie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.