Despre oameni şi premii

Deşi parafraza la titlul filmului lui Tudor Giurgiu, ”Despre oameni şi melci” (câştigător al Premiului secţiunii “Punct de întâlnire”) sugerează o nouă victorie românească la un festival cinematografic important, ea se referă şi la natura poveştilor apreciate în această a 57-a ediţie a Festivalului de la Valladolid. Mai mult ca oricând, juraţii, dar şi publicul au preferat filmele care ocolesc strategiile evazioniste şi vorbesc despre problemele reale, sociale ale contemporanilor noştri, despre dilemele lor etice.

Dacă în comedia cu irizaţii de tristeţe a lui Giurgiu este vorba despre o privatizare suspectă din 1992, analogia cu situaţia de azi a şomerilor economiei în criză mondială nu scapă nimănui. Foarte bine scris, inteligent regizat, “Despre oameni şi melci” a inspirat, la Valladolid, una dintre cele mai intense dezbateri după proiecţie. Regizorul a răspuns unor întrebări care confirmă că spectatorii de pretutindeni se identifică cu muncitorii care încearcă să-şi salveze fabrica printr-o soluţie extravagantă, donarea de spermă. Deşi creează situaţii amuzante, stratagema sindicaliştilor reflectă disperarea eroilor şi duritatea confruntării cu noi legi economice. Confirmând puterea de seducţie asupra publicului în alt context (după ce a ajuns pe primul loc în box office-ul romanesc), ”Despre oameni şi melci” îşi sporeşte, prin premiul de la Valladolid (câştigat ex aequo cu pelicula belgiană “Pentru totdeauna” de Nic Balthazar), şansele distribuţiei internaţionale.

Greisy Mena, actriţa venezueleană distinsă cu Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină ex aequo Elle Fanning

Sensibilitatea specială faţă de temele majore ale prezentului se reflectă şi în opţiunea pentru Marele Premiu, “Spicul de aur”, acordat fimului marocan “Caii Domnului”, de Nabil Ayouch. Inspirată din atentatele sinucigaşe de la Casablanca din 2003, povestea reface parcursul unor tineri dintr-o familie săracă pentru care salvarea vine din partea unui grup de fundamentalişti musulmani. Transformarea acestor adolescenţi timizi în terorişti care îşi asumă atentate cu bombe este descrisă cu austeritate şi cu simţul detaliului psihologic.

Elle Fanning distinsă cu Premiul pentru interpretare feminină

Pornind tot de un fapt real, reprimarea demonstraţiei de la Genova cu ocazia reuniunii G8 din 2001, filmul ”Diaz. Don’t clean up this blood”, de Daniele Vicari, a câştigat la Valladolid Premiul publicului. Candidată a Italiei în cursa “Premiilor Oscar”, această co-producţie italo-românească denunţă cruzimea şi violenţa intervenţiei poliţiei, curajul mesajului politic fiind apreciat mai ales de publicul tânăr care empatizează profund cu tinerii demonstranţi de atunci.

Frumoasa Monica Bârlădeanu a cucerit inimile spaniolilor în pelicula Despre oameni şi melci

Reconsiderarea traumelor provocate de fascism a stat la baza scenariilor a două dintre filmele ajunse în palmares: ”Hanna Arendt”, de Margarethe von Trotta (“Premiul Spicul de argint”), despre neasumarea crimelor de război şi “banalitatea răului”, teoretizată de eroina ce împrumută numele ei titlului, şi “Lore”, de Cate Shortland (Premiul “Pilar Miro” pentru debut), un road movie în care copiii unei familii de înalt ofiţer SS descoperă dezastrul unei Germanii învinse, în 1945.

Marion Cotillard şi Matthias Schoenaerts în pelicula Despre rugină şi oase

Unul dintre cele mai apreciate filme ale ediţiei, ”Despre rugină şi oase”, de Jacques Audiard, a cumulat importantele premii pentru regie, scenariu şi cel mai bun actor ( Mattias Schoenaerts). Această aspră poveste de dragoste dintre un bodyguard şi o dresoare de delfini căreia i se amputează picioarele oferă vedetei internaţionale Marion Cotillard unul dintre cele mai bune roluri ale carierei sale. Cu toate astea, “Premiul pentru interpretare feminină” a revenit, ex aequo, unor foarte tinere actriţe: Elle Fanning, pur şi simplu emoţionantă în “Ginger şi Rosa” de Sally Potter, şi venezuelenei Greisy Mena pentru rolul victimei unei reţele de prostituţie infantilă din “Viaţa precoce şi scurtă a Sabinei Rivas”, de Luis Mandoki.

Regizoarea Daniele Vicari reconstituie masacrul de la Şcoala Diaz în zilele G8 de la Genova

Picturala fabulă morală “Al cincilea anotimp”, semnată de cuplul belgian Peter Brosens şi Jessica Woodworth, a fost răsplătită cu “Premiul special al juriului”, “Premiul Tineretului”, dar şi cu Premiul criticii internaţionale, “FIPRESCI”, pentru felul neliniştitor în care reflectă conflicul dintre natură şi om. Criticii au premiat ex aequo şi pelicula spaniolă “Lapidarea sfântului Ştefan”, de Pere Vila Barcelo, un provocator portret al bătrâneţii însingurate. Calităţile plastice deosebite ale coproducţiei canadiano-britanice “Copiii de la miezul nopţii”, de Deepa Mehta, au fost recunoscute prin “Premiul pentru cea mai bună imagine” (Giles Nuttgens), care “reflectă toate culorile şi lumina unei ţări ca India”.

Spicul de Aur a revenit filmului marocan Caii Domnului

Au rămas pe dinafara palmaresului filme foarte bune precum “Barbara” de Christian Petzod, povestea unui destin afectat de abuzurile poliţiei politice din Germania de Est, înainte de căderea Zidului Berlinului, sau “Când răsare ziua”, în care sârbul Goran Paskaljevic construieşte o poveste bazată pe analogia dintre crimele rasiste de ieri şi cele de azi. Reuşind să depăşească dificultăţile aferente crizei economice, Festivalul de la Valladolid a oferit publicului un program pasionant, printre atracţiile căruia se numără şi filmul galei de închidere, “Cuvinte”, de Brian Klugman şi Lee Sternthal, o fabulă morală despre plagiat cu o distribuţie strălucitoare unde regăsim nume precum Jeremy Irons, Bradley Cooper.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.