Devalizarea difuzării presei

Istoria falimentării difuzorului român de presă Rodipet datează din 2003, dar decizia privatizării fusese luată încă de pe vremea guvernării Ciorbea. După cinci ani, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a decis rezilierea contractului pentru încălcarea clauzelor de către proprietarul libanez, Grupul Awdi. Efectul devalizării Rodipet a fost o lovitură cruntă dată presei scrise și mii de oameni au rămas pe drumuri. De la un prejudiciu calculat de DIICOT la peste 35 de milioane de euro, acum, statul român îi datorează libanezului 11 milioane de euro, în urma unei decizii a Curții de Arbitraj de la Paris din 2015. Statul român a refuzat să facă recurs, de teamă ca suma să nu fie mai mare.

Primul demers pentru privatizarea Rodipet, firma care distribuia și comercializa presa scrisă, a fost făcut pe vremea guvernului condus de Victor Ciorbea. Succesorii săi au definitivat proiectul. Mai întâi, li s-a permis și editorilor de presă să participe la privatizare, Grupul Ringier România fiind unul dintre cei care au achiziționat caietul de sarcini. În septembrie 2003, guvernul Năstase a abrogat articolul prin care fostul Fond al Proprietății de Stat era împuternicit să vândă participația de 70% la capitalul Rodipet către asociații ale editorilor de presă. Fostul FPS a devenit Autoritatea pentru Privatizare (APAPS) care a anunțat, inițial, că la negocierile pentru preluarea Rodipet pot participa doar ofertanții cu experiență în editarea sau difuzarea presei, care au capacitatea de a aduce în societate, în termen de o lună de la semnarea contractului de privatizare, un milion de dolari sub forma de capital de lucru. Compania Rodipet a fost cumpărată în decembrie 2003 de firma Magnar System Com din Otopeni, în urma unei unei tranzacții de 6 milioane de euro. În 2006, statul a redobândit 45% din acțiunile Rodipet în urma conversiei unor datorii de circa 17 milioane de lei, participație pe care a vândut-o ulterior către Magnar Two (fosta Magnar System Com), din grupul Awdi.

De la vorbe la fapte

„Societatea are datorii totale de 10 milioane de dolari, ce să cumpărăm, datorii?“, a spus Awdi. El a adăugat că, dacă ar achiziționa Rodipet, grupul pe care îl conduce ar face strict distribuție, atât fizic, cât și online. În 2002, Rodipet înregistrase o cifră de afaceri de 999,1 miliarde lei și o pierdere netă de 58,5 de miliarde lei. Societatea deținea o rețea proprie formată din peste 1.500 de puncte de vânzare amplasate în mediul urban și în cel rural. APAPS deținea 70% din Rodipet, iar SIF Muntenia 30%. Compania era la acel moment cel mai mare distribuitor de presă. În ciuda declarațiilor făcute în 2003, Grupul Awdi a intrat în posesia acțiunilor Rodipet. În 2009, Colegiul Director al AVAS (fost APAPS) a hotărât desființarea contractului de privatizare a Rodipet deoarece cumpărătorul nu și-a respectat obligațiile investiționale, se arăta într-un comunicat emis de AVAS.
„În ultima ședință a Consiliului Director am dispus executarea gajului asupra Rodipet pentru neîndeplinirea sistematică a prevederilor din contractul de privatizare, astfel că societatea va reveni în proprietatea statului“, declara Mircea Ursache, președintele de atunci al AVAS. Daunele reclamate de AVAS au constat în penalități pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale în valoare de 1,90 milioane de lei, penalități calculate ca urmare a nerealizării investițiilor pentru dezvoltare de 375.232 euro și dividende încasate de cumpărător în perioada de valabilitate a contractului. AVAS anunța că execută garanțiile reale imobiliare constituite în favoarea instituției asupra unui număr de 7.351.797 acțiuni emise de Network Press Concept (fostul Rodipet) și reînscrierea AVAS ca acționar pentru acest pachet.

Sub ancheta DIICOT

În iunie 2010, Hassan Awdi, Mehdi Awdi şi alte 7 persoane erau bănuite că au devalizat Rodipet și au primit interdicţia de a părăsi ţara. Patronul Rodipet, Hassan Awdi, era plecat din România în acel moment, astfel că reţinerea sa a fost imposibilă, însă fratele său, Mehdi Awdi, aflat în țară, a primit interdicţie să plece din România. De menționat este că fraţii Awdi au fost incriminaţi şi în dosarul CFR Mesagerie (în martie 2012), iar Mehdi Awdi avea interdicție de a ieşi din țară în următorii doi ani, chiar dacă procurorii nu se pronunţaseră în dosarul Rodipet până la termenul de 22 iunie 2012. „Dosarul Rodipet este politic. Cum se face că, din 450 de directori, contabili şi jurişti români din Grupul Awdi, doar 2-3 au fost puşi sub urmărire, alături de mine şi fratele meu? Toţi românii au fost lăsaţi liberi! Cine ar crede că doar cei doi fraţi Awdi sunt responsabili, fără ca niciun român să fie tras la răspundere? Menţionez că Grupul Awdi a avut între 3.200 şi 3.700 de angajaţi români şi aproape 450 de directori“, spunea în 2012 Hassan Awdi. „Există un grup de poliţişti care are datorii către Awdi Group, motiv pentru care aceştia s-au răzbunat pe noi. Am descoperit asta recent. O să fac publice în curând toate documentele, să arăt de ce poliţiştii şi procurorii au fabricat toate aceste dosare politice“, mai spunea fostul proprietar al Rodipet. Potrivit DIICOT, prejudiciul total adus Rodipet era de 35,5 milioane de euro.

Rețeta devalizării Rodipet

În cei cinci ani scurşi, prin nu mai puţin de 70 de firme deţinute de Hassam Awdi, de fratele său Mehdi Awdi sau de alţi apropiaţi, activele Rodipet s-au scurs printre degete către alte firme ale acestora. Contractele, desigur, erau dezavantajoase pentru fosta firmă de stat şi foarte convenabile pentru firmele private ce aveau în spate cetăţeanul arab. Spre exemplu, Rodipet plătea chirie unei firme deţinute de Hassan Awdi, deşi clădirea în cauză aparţinea chiar Rodipet. Sediile administrative şi spaţiile comericale au fost înstrăinate către alte firme din grup prin închiriere pe termen lung (49 de ani) cu o chirie simbolică, de 50 de euro pe lună şi pe imobil, spune administratorul judiciar care a analizat operaţiunile. Cifrele arătau o creştere constantă a datoriilor firmei concomitent cu scăderea activelor deţinute de aceasta. Ori, la momentul la care datoriile depăşesc activele, societatea este în faliment. Primul an în care datoriile au depăşit patrimoniul a fost 2007, când diferenţa a fost de 34 milioane lei în favoarea primelor. Rodul acestei politici sunt obligaţiile pe care Rodipet, societate în insolvenţă, le avea la bugetul de stat. Datoriile către salariaţi erau de 26 milioane de lei şi la ANAF de 219 milioane lei, din care aproximativ 70 milioane de lei sunt penalităţi de întârziere.

Fuga este rușinoasă, dar „sănătoasă“

Deși Hassan Awdi, cetățean libanez, a fost condamnat în 2014 la 8 ani de închisoare pentru falimentarea CFR Mesagerie, el a reușit să fugă în Liban, știind că nu va fi extrădat. Cu toate acestea, el a dat în judecată România la Curtea Arbitrară de la Paris, invocând pagube de 400 de milioane de euro pe care le-ar fi suferit de pe urma privatizării Rodipet. Curtea a decis că statul român îi va achita doar 11 milioane de euro. AVAS a decis să nu facă recurs, de teamă să nu piardă mai mult la cea de-a doua curte.

Ultimii decidenți ai Rodipet

Înaintea privatizării Rodipet, PDSR (actualul PSD) își plasase în consiliul de administrație al societății câteva personaje-cheie: Petre Sălcudeanu (dovedit, ulterior, ca fiind calul troian al înscrierii în partid a lui Omar Hayssam), Cozmin Gușă (actualmente patron la Realitatea TV), Sorin Teșu (șeful de cabinet al premierului de atunci, Adrian Năstase), Octavian Știreanu (consilierul lui Ion Iliescu) și Gheorghe Musliu. Mircea Ursache, succesorul lui Mușetescu la șefia APAPS (actual AVAS), i-a concesionat firmei lui Hassan Awdi, pentru 49 de ani, toate terenurile pe care se aflau chioșcurile Rodipet de vânzare a presei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.