Dincolo de scenă

Spectacolul „Solitaritate”, o surpriză frumoasă la Avignon

Pe lângă spectacolele prezentate, în timpul Festivalului de la Avignon au loc numeroase evenimente conexe, întâlniri cu publicul, mese rotunde, dezbateri, lansări de carte, proiecţii de filme.

Autoarea spectacolului „Solitaritate”, Gianina Cărbunariu, şi trei dintre actorii Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, Florin Coşulet, Cristina Ragos şi Ali Deac, au participat la o discuţie cu publicul organizată de Festival. A fost o întâlnire care a oferit prilejul multor spectatori să-i cunoască pe artişti, să le pună întrebări legate de estetica spectacolului şi de temele abordate. La finalul discuţiei a fost organizată şi o sesiune de autografe, dat fiind faptul că textul „Solitaritate” tocmai a fost publicat de editura ”Actes Sud”.
Echipa TNRS prezentă la Avignon a luat şi câteva scurte interviuri, dorind să cunoască percepţia publicului asupra spectacolului. Iată câteva impresii:

„Văzând acest spectacol am avut senzaţia că a fost jucat în limba mea, în limba franceză.”

Gianina Cărbunariu într-o discuţie aprinsă despre spectacol

„E important să poţi vedea şi un spectacol de teatru politic, pentru că nu vedem astfel de subiecte abordate foarte des. În plus, mi s-a părut interesantă legătura dintre jocul actorilor şi realitate, este un spectacol de mare forţă!”.

„Deşi critica politică este foarte acidă, spectacolul este fin, nu este brutal, are o latură delicată şi mult umor care denunţă în mod subtil situaţia dificilă din ţara dumneavoastră, care se regăseşte însă şi la noi într-o oarecare măsură.”

„Mi-a plăcut foarte mult jocul actorilor şi felul cum au interacţionat între ei, dar şi cu publicul. A fost superb!”.

Din distribţia spectacolului fac parte: Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Ciprian Scurtea, Florin Coşuleţ, Diana Fufezan, Mariana Mihu, Adrian Matioc, Cristina Ragos, Ali Deac.

Decor, video şi light design: Andu Dumitrescu; Costume: Andrei Dinu; Muzica: Bogdan Burlăcianu; Coregrafia: Florin Fieroiu.

Publicul francez în aşteptarea spectacolului Solitaritate

ICR Paris a organizat pe 23 iulie o masă rotundă despre teatrul românesc şi provocările realităţii, la care au participat Gianina Cărbunariu (regizor şi dramaturg), Béatrice Picon-Vallin (director de cercetare CNRS), Iulia Popovici (critic şi curator artele spectacolului) şi Mirella Patureau (cercetător CNRS şi critic de teatru RFI). După discuţie a avut loc lectura textului ”Asparagus” de Gianina Cărbunariu, în traducerea Mirellei Patureau.

În aceeaşi zi a fost proiectat filmul „Kapitalism, reţeta noastră secretă” de Alexandru Solomon, care are o strânsă legătură tematică cu spectacolul. Proiecţia a fost urmată de un dialog cu spectatorii moderat de Gianina Cărbunariu. Au fost reacţii excelente, foarte multe intervenţii ale publicului care a făcut conexiuni între personajele şi situaţiile ce apar în film şi scenele de ficţiune din spectacolul „Solitaritate”.

După prima serie de reprezentaţii a spectacolului „Solitaritate” la Festivalul de la Avignon, continuă să apară cronici extrem de favorabile în presa franceză.

Ofelia Popii, actriţa cu o mie de feţe, în Solitaritate

L’ Humanité: „Cu mijloacele farsei şi ale grotescului, Gianina atacă dur şi ironic pentru a vorbi despre tragismul situaţiilor ce se înlănţuie pe parcursul diferitelor scene, într-o mise en scène simplă însă teribil de eficace. (…) Teatrul său este ireverenţios. Atuul său este sensul umorului şi al derizoriului pe care ea îl distilează în fiecare replică. Râsul este încrâncenat şi ne vorbeşte despre o Românie care a trecut de la comunism la liberalismul banului.” (Marie-José Sirach)

La Croix: „Scriitura este vie, tonul acerb şi umorul devastator”. (Didier Méreuze)

Contemporain.net – „Utilizând cu brio ironia şi caricatura, Gianina Cărbunariu răspunde proiectului ”Villes en Scène/Cities on Stage” cu un mare spectacol politic, o critică adusă atât propriei ţări, cât şi întregii Europe”. (Renan Benyamina)

Rideau! sub semnătura lui Jack Dion: „Solitaritate este un spectacol vitriolant care critică moravurile actuale într-o ţară ce a trecut de la stalinismul cel mai abject la capitalismul cel mai sălbatic. (…) Este un tip de teatru care are forţa unui pumn în faţă, acuzator, tulburător, în care nimic nu e interzis. (…) Spectacolul este una dintre surprizele plăcute ale acestei ediţii a festivalului.”

Ana Ularu este „Omul cel bun din Sîciuan”, al lui Andrei Şerban

Omul cel bun din Sîciuan la repetiţia cu public

Ana Ularu are rolul principal în spectacolul „Omul cel bun din Sîciuan”, în regia lui Andrei Şerban, după un text de Bertolt Brecht, piesă care va avea premiera oficială la Teatrul ”Bulandra” în stagiunea din toamnă. Până atunci, o puteţi vedea în piesa ”În parc”, în regia lui Radu Iacoban, vinerea aceasta, 25 iulie, de la ora 22.00, şi joia viitoare, 31 iulie, de ora 21.30, la Godot Café-Teatru.

Andrei Şerban montează textul lui Bertolt Brecht pentru a doua oară în România. Prima dată a regizat „Omul cel bun din Sîciuan” în 1968, anul în care a absolvit IATC Bucureşti. Din distribuţia de atunci îi menţionăm pe Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Carmen Galin şi Boris Petroff. Între timp, regizorul a mai montat o dată piesa, dar în altă cheie, la New York, unde s-a stabilit, sub forma unui musical comic.

După 46 de ani, Andrei Şerban îl va aduce din nou pe „Omul cel bun din Sîciuan” pe o scenă românească, într-un context geopolitic asemănător: dacă în 1968 intrau tancurile sovietice în Praga, acum fierbe Ucraina vecină.

Ana Ularu este Omul cel bun din Sîciuan

În 2014, actorii din piesa regizată de Andrei Şerban sunt: Ana Ularu, Alexandra Fasolă (cea care joacă alternativ cu Ana rolul principal), Vlad Ivanov, Rodica Mandache, Cătălin Babliuc, Adela Bengescu, Adrian Ciobanu, Manuela Ciucur, Ana Covalciuc, Mirela Gorea, Marcela Motoc, Daniela Nane, Silvana Negruţiu, Mihai Niţă, Simona Pop, Alexandru Potocean şi Profira Serafim.

Ana Ularu joacărolul lui Shen Te, o prostituată care primeşte şi are grijă de nişte oaspeţi, fără să le bănuiască identitatea de zeităţi. “ShenTe e un om bun”, spune Ularu, “dar împovărat de zei cu responsabilitatea de a «salva» un cer care se năruie prin bunătatea ei. Dacă ea nu reuşeşte să fie cel mai bun, darnic, altruist om, credinţa umanităţii în zei piere. Aşa că poate supravieţui doar dedublându-se. Alter-ego-ul pe care şi-l creează e întruchiparea pragmatismului aproape canibalic, figurativ vorbind, al cruzimii. Tema e uriaşă…”.

Urgent, un taxi pentru Bulandra!

Regizorul Andrei Şerban aplaudat la sfârşitul spectacolului, alături de actori

Actriţa Ana Ularu povesteşte cum a primit acest rol: “A fost un moment neaşteptat. Radu Iacoban era la probă şi regizorul Andrei Şerban l-a întrebat cu cine a făcut spectacole ca regizor şi dramaturg. Radu şi-a numit distribuţiile, iar la numele meu a urmat o mică exclamaţie. Mai dădusem o audiţie în urmă cu 3-4 ani pentru un spectacol de-al domnului Şerban… mă ţinea minte probabil. Aşa că două minute şi un telefon mai târziu mă îmbrăcam frenetic, cu oja neuscată pe mâini şi alergam după un taxi ca să mă aducă la Bulandra”.

Ana mărturiseşte că la probă s-a simţit foarte bine: “Doza de «impromptu» mi-a făcut bine. Nu apucasem să dezvolt emoţii sau să cerebralizez prea tare întâlnirea, mi-a dat exact indicaţiile, cu verb şi vector de care aveam nevoie, indicaţii pe care prea puţini regizori ştiu să le dea şi să fie trăgaci pentru imaginaţia actorului. Mi-am câştigat dreptul la a doua rundă de audiţii. Acolo am mers cu emoţii, dar uite că de data asta a fost să fie. Şi mă bucur enorm, sunt mândră şi flatată şi îmi iubesc rolul şi spectacolul! Am învăţat mult şi am avut o întâlnire excelentă!”.

Marele regizor Andrei Şerban pe scena de la Bulandra

Spectacolul este trecut ca fiind “interzis publicului sub 16 ani”. Actriţa din rolul principal este de părere că din cauza cruzimii, a sacrificiului, a luptei pentru supravieţuire. “Nu e nimic indecent, în sensul acceptat cotidian”, spune Ana Ularu. “Sunt însă şi teme mult mai profunde, puternice şi poate înspăimântătoare. Sub forma unei comedii pe alocuri, musical în alte părţi, cu energia unui concert rock”.

La ”Godot Café-Teatru”

“Derapaje” în “Grădina Carpaţilor”. Cu şi de Radu Iacoban

Radu Iacoban aduce pe o scenă românească piesa ”Derapaje”, un one man show în regia lui Iris Spiridon, după un text de Neil LaBute, spectacol care va avea premiera în august, la ”Godot Café-Teatru”. Până atunci, îl puteţi vedea pe Radu Iacoban miercuri, 30 iulie, ora 20.00, în piesa „Carpathian Garden”, o satiră contemporană în care joacă alături de actorul Tudor Istodor.

Neil LaBute este un regizor, scenarist şi dramaturg american de succes. “Faptul că ne-a permis să jucăm acest spectacol (Wrecks / Derapaje) pe care el l-a lucrat în intimitate artistică undeva în Irlanda, împreună cu Ed Harris, nu numai că ne onorează, dar ne şi responsabilizează enorm”, spune Radu Iacoban, care a avut ocazia să-l cunoască pe LaBute anul acesta, la workshopul de teatru pe care dramaturgul american l-a susţinut la Sibiu. “E un text care de la prima citire m-a răscolit, emoţionat, fascinat şi provocat. Aşa cum îi spuneam şi lui, la Sibiu, îmi doresc să spun povestea asta publicului într-un mod memorabil”.

În perioada 12-15 iunie, Radu Iacoban a fost selectat pentru a participa la workshopul extraordinar cu titlul ”De ce să n-o facem în drum?/ Why Don’t We Do It In The Road?”, susţinut de Neil LaBute. La atelier au mai participat actorii: Cosmina Stratan, Alexandru Ion, Ionuţ Grama, Liviu Romanescu, Camelia Pintilie, Eliza Păun, Oana Hodade şi Floarea Cristina. Workshopul s-a axat pe constituirea unui spectacol format din nouă monologuri având ca temă singurătatea.

“Înainte să încep efectiv lucrul la spectacolul pe care urma să îl prezentăm la final, am avut o discuţie cu Neil”, povesteşte Radu Iacoban. “I-am vorbit de text (piesa Wrecks / Derapaje), i-am spus că îmi place foarte foarte mult şi că mi-aş dori să îl fac. Şi el, ca un om generos şi direct, mi-a spus: «Do it!». Zilele astea o să-i trimit înregistrarea video şi o să mă rog la toate zeităţile să îi placă”, spune Radu.

Actorul Radu Iacoban

“Neil e genul care nu bea, nu fumează, dar e un om căruia, în ciuda acestor pocăinţe, îi place să stea printre oameni şi să observe. Şi, cel mai important, să scrie. E un dramaturg foarte jucat la noi şi foarte apreciat de actori pentru partiturile pe care le creează. Are un umor cretin. Asta am apreciat cel mai mult la el.”

În momentul de faţă, Radu Iacoban face ultimele retuşuri pentru spectacolul ”Derapaje”, după LaBute. “Spre exemplu, până acum am repetat împreună cu regizoarea Iris Spiridon prin subsolul Teatrului Mic, unde sunt angajat”, ne-a răspuns Radu. “Printre stafii de gândaci defuncţi, loviţi de deratizare. Beam cafele şi Cola Zero şi repetam acolo. De mâine ne mutăm la Godot, să dăm bice, pentru că premiera bate la uşă”.

”Carpathian Garden” este un happening teatral prezentat de actorii Radu Iacoban şi Tudor Aaron Istodor, într-un spectacol 100% românesc. O oră şi douăzeci de minute de tiplogii umane din realitatea românească actuală. O satiră contemporană în care veţi găsi un meniu complet de specii urbane din realitatea noastră imediată: de la preotul întreprinzător la actorul porno şi băiatul din parcare, de la copilul de bani gata şi prezentatorii de ştiri până la politicieni şi moguli de presă. Cei doi actori, Radu Iacoban şi Tudor Aaron Istodor, joacă atât pe scenă, cât şi în sală, alături de spectatori, iar relaţionarea cu publicul este permanentă.
Regia şi scenariul: Radu Iacoban.

Video şi sound design: Dan Ionescu. Scenografia: Irina Moscu. Costume: Sarto Made To Measure.

„Carpathian Garden” este primul text scris de Radu Iacoban – înainte de piesa „În parc”, cu Ana Ularu / Rodica Lazăr şi Istvan Teglas, care se joacă tot la ”Godot Café-Teatru” – şi al patrulea spectacol a cărui regie o semnează. Prima piesă regizată a fost „(Cu)cuienfrunte”, foarte premiată la festivaluri de teatru, urmată de „Asta-i tinereţea noastră”.

Tudor Aaron Istodor în Carpathian Garden

Radu Iacoban a absolvit UNATC în 2005, secţia Arta actorului. Angajat la ”Teatrul Mic”, este o prezenţă constantă atât în teatrul de stat, cât şi în producţii underground.

În film, Radu a colaborat, printre alţii, cu Sharon Stone şi Andy Garcia în „What about love?”, a jucat în „Zero Theorem”, al lui Terry Gilliam şi a deţinut unul dintre rolurile principale în „Amintiri din epoca de aur”, segmentul „Vânzatorii de aer”, în regia lui Cristian Mungiu.

Actor de film şi teatru, pe Tudor Aaron Istodor l-aţi putut vedea recent în „Domnişoara Christina” (2013). Din filmografia lui fac parte lungmetraje ca: „Weekend cu mama” (regia: Stere Gulea, 2009), „Blood and Chocolate” (regia: Katja von Garnier, 2007), „Hârtia va fi albastră” (regia: Radu Muntean, 2006), „Tertium non datur” (regia: Lucian Pintilie, 2006), precum şi serialele de televiziune „Băieţi buni” (PRO TV, 2005), sau „Lombarzilor 8” (B1 TV, 2006). A jucat în numeroase scurtmetraje.

Tudor este fiul actorilor Maia Morgenstern şi Claudiu Istodor. A terminat un liceu de informatică, unde a descoperit că e pasionat de teatru. Este unul dintre cei mai buni actori ai tinerei generaţii.

Atunci când nu joacă în piese de teatru sau în filme, Tudor spune că joacă jocuri pe calculator: ”Starcraft”, ”Dota”, ”Diablo”. “Apropo”, spune Tudor, “ruşine Blizzard pentru cel mai boring joc: Diablo 3! M-am plictisit atât de tare încât nu mă mai joc deloc. Abia îmi văd şi eu de spectacole.” Când nu se joacă pe calculator, citeşte sau îşi duce surorile mai mici la filme 3D.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.