Dosarul „Eratei CCR” a fost clasat

Procurorii Parchetului General au clasat dosarul „Eratei CCR”, document redactat de Curtea Constituţională cu ocazia referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu din 2012, anunță Digi 24.

Dosarul a fost deschis după ce la parchet au fost depuse mai multe plângeri penale împotriva judecătorilor CCR, reclamați pentru faptul că au emis nelegal o erată la o decizie luată în august 2012, prin care s-a dispus că la stabilirea pragului electoral trebuie luați în calcul și românii din diaspora.

Faptele investigate de procurori erau de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, însă nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare.

Scapă astfel de proces cei cinci membri ai Curţii Constituţionale acuzaţi.

Curtea Constituţională a adoptat, 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendum, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

În 6 august 2012, Curtea a transmis erata, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Erata a fost întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

A urmat la scurt timp vizita lui Philip Gordon, cel care a precedat-o pe Victoria Nuland la Departamentul de Stat. El l-a făcut pe președintele Curții Constituționale să descopere în acel august ”măreția dreptului”. Gordon nu a dicta nimic la Bucuresti, ci doar ”credea”: ”Cred că decizia va fi întărita e o validare din exterior, a Comisiei de la Veneţia spre exemplu. Acestea sunt principiile după care judecă situaţia. Dar repet că, daca rezultatul acestui proces va fi unul spre care se pare că opiniile Curţii se îndreaptă, posibil sub presiune, şi dacă listele originale care s-au folosit sunt rectificate şi numerele sunt schimbate şi asta va schimba rezultatul votului, cred că vor exista îndoieli serioase din exterior despre legitimitatea acestui rezultat. Nu înseamnă că dictez cum ar trebui să fie. Văd aceasta ca un observator din exterior. Cred că vor fi îndoieli dacă începi cu o listă, votezi, ai un rezultat, apoi te uiţi la listă din nou, schimbi şi ai altrezultat-aceasta nu este calea ideală.”

Si la intalnirea ce a urmat cu societatea civila a spus: ”Nu aş fi aici la mijlocul lui august dacă nu ar fi vorba despre ceva ce ni se pare foarte important şi că se îndreaptă într-o direcţie greşită-de aceea este important pentru mine să fiu aici. Vreau să înţeleg mai bine ce se întâmplă de fapt şi nu cred că este un grup mai bun decât acesta împreună cu care să încep aceasta zi, să înteleg despre ce este vorba şi să comunic mesaje pentru guvernul şi liderii politici de aici despre îngrijorarile şi potenţialele consecinţe pentru România în urma a ceea ce noi credem că sunt provocări la adresa procesului democratic şi a independenţei justiţiei din România. Deci, mă bucur că am ocazia să aud de la voi despre starea de fapt în aceste privinţe, despre implicaţii şi despre ceea ce gândeşte comunitatea de afaceri.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.