„Daţi la dracu’ gadgeturile şi computerele – mergeţi la teatru”

La TNB, premiere şi conferinţe

“(D)efectul Placebo” – al 9-lea spectacol 9G

La a doua ediţie a Programului 9G la TNB, un grup de tineri absolvenţi ai Facultăţii de Teatru de la Cluj (clasa Bács Miklós) propunea un proiect curajos şi inedit, riscant şi captivant, în acelaşi timp. Un proiect care implica multă muncă în echipă, multe încercări şi o metodă de lucru puţin practicată în teatrele din România: un atelier de dramaturgie şi actorie, coordonat de actorul Ştefan Lupu, pe formula work in progress, care urma să se finalizeze cu un spectacol născut din improvizaţie. Din actori, şi din viaţă, din fragilitatea teatrului, cu o temă despre dramele omului tehnologizat. Un fel de Om aproximativ al timpurilor noastre paradoxale (şi dadaiste).

În această săptămână o nouă producţie a tinerilor artişti iese la public: (D)efectul Placebo. Un spectacol viu, antrenant, provocator, despre artificialul lumii în care trăim, despre singurătatea provocată de comunicarea în exces, despre omenescul din noi şi pericolul tehnologizării. Despre lucrurile pe care le-am uitat sau le-am înlocuit cu tehnologia, despre frica de a ne întoarce la viaţa reală… pentru că a devenit mai satisfăcătoare cea virtuală.

(D)efectul Placebo este un spectacol cu efect terapeutic garantat. Pentru că atât râsul, cât şi emoţia, dar şi poveştile spuse sincer, dansul şi, mai ales, muzica fac parte din identitatea noastră umană. Un spectacol care aminteşte cât de importantă este viaţa reală.

3 poveşti, 3 relaţii şi o întâlnire ca o şedinţă terapeutică, unde singurul psiholog este teatrul. 100% 9G la TNB. 100% despre lumea de azi.

(D)efectul Placeo împleteşte trei poveşti ale unor oameni aparent normali într-o societate anormală, care obligă din ce în ce mai activ individul secolului 21 să devină artificial, dependent şi singur, fără voia lui, cu o mare şi surprinzătoare lipsă de discernământ. Pe cât de fabuloasă este evoluţia tehnologică din ultimele decenii, pe atât de lipsiţi de esenţă devenim fără voia noastră, îndepărtându-ne astfel de spiritul şi calităţile umane. Gândurile şi viaţa noastră «galopează pe fibra optică» şi tot universul nostru devine parcă din ce în ce mai nociv şi dăunător, ajungând să ne trimitem sentimentele pe mail.

(D)efectul Placebo este un spectacol caustic, care dezbate confictul dintre natural şi artificial, real şi ireal, plastic şi sufletul omului bio-degradabil. Totul este reprezentat scenic într-o cheie comică, cu reflexii dramatice dansante. Evadarea dintr-o lume reală într-una virtuală în care totul este aparent perfect, obligă spectatorul să se întrebe care sunt lucrurile cu adevărat importante în viaţa noastră bipolară, plastificată, ambalată atent precum un produs care are termen de garanţie.

Efectul (D)efectului înseamnă dorinţa de a strânge pe cineva drag în braţe şi de a-i spune «mă bucur să te văd», «mi-a fost dor de tine», «te iubesc».

Chat conversation end

Sent from Messenger (D)EFECTUL PLACEBO”, scrie Ştefan Lupu.

Scenă din (D)efectul Placebo

Concept şi coregrafie: Ştefan Lupu

Instalaţie scenografică: Elena Dobândă şi Andreea Negrilă. Light design: Cristian Ciopata. Sound design: Daniel Octavian Nae

Distribuţia:

Vlad Nemeş – Virtual Boy

Alina Petrică – Mara, Flori / Femeia S(erviciu)

George Bârsan – David

Rareş Florin Stoica – Bogdan, Mitică

Ioana Predescu – Bi_ Anca

Premiera are loc în 8 aprilie, la ora 20.00, la Sala Mică a TNB

Reprezentaţia va fi urmată de discuţii cu publicul pe tema Viaţă, Artă, Tehnologizare. Cine mai are nevoie de emoţie?, având ca motto un fragment din Mesajulul lui Anatoli Vasiliev de Ziua Mondială a Teatrului: “Teatrul e deschis. Intrarea e liberă.Daţi la dracu’ gadgeturile şi computerele – mergeţi la teatru, umpleţi rândurile la parter şi la balcon, ascultaţi cuvintele rostite şi priviţi imaginile vii – teatrul e dinaintea voastră, nu-l desconsideraţi şi nu-l treceţi cu vederea în graba vieţii voastre”.

Întâlniri majore cu personalităţi marcante din istoria medicinei şi a teatrului românesc

Dr. Dana Safta

Duminică, 10 aprilie, la ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional din Bucureşti va avea loc conferinţa susţinută de Dr. Dana Safta cu tema Fragmente subiective despre medicină şi artă.

Directorul medical al Spitalului Elias, Dr. Dana Safta este renumită pentru profesionalismul său, fiind medic în specialitatea ORL de peste 35 de ani. Cu o îndelungată experienţă în ţară, cu stagii de pregătire în străinătate, Dr. Safta a cunoscut nume importante care au făcut istorie în medicina românească. În acelaşi timp, Dana Safta este şi o mare iubitoare de teatru, un spectator pasionat, o prietenă a actorilor, pe mulţi dintre aceştia cunoscându-i mai întâi din relaţia doctor-pacient. În cadrul conferinţei de la TNB, Dr. Dana Safta va vorbi despre legăturile dintre medicină şi artă, cele două domenii dedicate exclusiv oamenilor, sănătăţii fizice şi spiritului.

“Furtuna” de la TNB se joacă în cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare

Ion Caramitru în rolul lui Prospero

Una din cele mai moderne montări cu Furtuna, cunoscuta piesă a lui William Shakespeare, în viziunea inovativă a regizorului bulgar Alexander Morfov, va fi prezentată în cadrul actualei ediţii, cea de-a 10-a, a Festivalului Internaţional de Teatru Shakespeare, cotat între cele mai importante festivaluri din lumea teatrală contemporană.

Vreme de 10 zile, începând din 14 aprilie, ediţia din acest an va prezenta, într-o pleiadă de evenimente culturale de mare interes, spectacole din 15 ţări, de pe 4 continente. Trupe celebre, actori prestigioşi şi regizori faimoşi compun cartea de vizită a Festivalului Internaţional de Teatru Shakespeare, de la Craiova, care se va desfăşura în spaţii dintre cele mai diverse, de la săli de teatru până la spaţii neconvenţionale surprinzătoare, cum ar fi acoperişul Naţionalului craiovean. Actuala ediţie nu se va desfăşura doar la Craiova, ci şi la Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Târgu Jiu şi Drobeta Turnu Severin.

Spectacolul Teatrului Naţional I.L.Caragiale se va juca la sediu, vineri 22 aprilie, la Sala Mare a TNB, de la ora 20.00. Revenit de curând pe afişul stagiunii, Furtuna cu Ion Caramitru (desemnat, în acest an, de către Consiliul Britanic, Ambasador Cultural Shakespeare în România) în rolul principal, se bucură de o distribuţie performantă din care îi amintim, selectiv, pe Mihai Călin, interpretul lui Caliban (premiul UNITER pentru această excepţională creaţie), în rolul Ariel – Istvan Teglas şi Alexandra Sălceanu (nou angajată în trupa TNB!), în rolul Mirandei.

Alexandru Călin şi Alexandra Sălceanu în Furtuna

Realizare notabilă a Naţionalului bucureştean, Furtuna figurează pe afişul manifestării aniversare într-o companie internaţională selectă, între care: berlinezul Richard III în regia lui Thomas Ostermeier (marea revelaţie a Festivalului de la Avignon din 2015), prezentat de Teatrul Schaubuhne, Richard II al legendarului regizor japonez Yukio Ninagawa, Macbeth, prezentat de Baltic House Theatre Festival, în regia cunoscutului Luk Perceval, britanicele producţii Hamlet, în regia lui Andrew Hilton, jucat de Shakespeare Tobacco Factory, Comedia erorilor în regia lui Ben Humphrey, de la Worcester Repertory Company şi Hamlet, realizat de Kelly Hunter, în Stratford-upon-Avon, locul naşterii celebrului dramaturg.

Între producţiile româneşti bazate pe opera marelui Will incluse în selecţia festivalului se numără şi Julius Caesar de la Teatrul Naţional “Marin Sorescu” Craiova, în regia lui Peter Schneider, precum şi Folia, Shakespeare & Co al coregrafului Gigi Căciuleanu, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români în lume, spectacol pe care-l veţi putea vedea sâmbătă 23 aprilie, la TNB.

Spectacolul TNB cu Furtuna, în regia lui Alexander Morfov, a mai participat la câteva festivaluri naţionale şi internationale, în 2015 la MITEM (Madach International Theater Meeting) şi la Festivalul Theaterstock de la Bacău, iar în 2014 la Festivalul Naţional de Teatru.

Ajuns la cea de-a X-a ediţie, aniversară, Festivalul Shakespeare este unul special pentru cultura mondială, înscriindu-se printre cele mai importante, în contextul în care, în întreaga lume au loc manifestări dedicate împlinirii a 400 de ani de la moartea lui William Shakespeare.

Premiera spectacolului “Joc de pisici” la Teatrul Naţional Iaşi

Joc de pisici, o frumoasă poveste de dragoste

„Toţi avem câte ceva de împărţit. Numai cu bătrânii nu mai are nimeni nimic de împărţit. Iar atunci când bătrânii au ceva de împărţit între ei, noi râdem”. Cuvintele autorului Örkény István, câştigător al Premiului Kossuth pentru literatură, constituie cel mai nimerit motto al acestui spectacol care nu încearcă să demonstreze nimic nou, ci doar să constate un adevăr vechi de când lumea: acela că dragostea nu are vârstă. Chiar şi atunci când protagoniştii sunt trecuţi şi de cea de a doua tinereţe, dragostea poate fi la fel de pătimaşă, romantică, dureroasă şi efervescentă ca în adolescenţă. Atâta doar că expresia ei, care nu mai constă în serenade şi buchete de flori, plimbări poetice şi dedicaţii în versuri, întâlniri păcătoase şi secrete, ci în mese cu felul preferat al subiectului adorat – supa de gaina cu zarzavatul alături – poate deveni ridicolă pentru cei ce, străini de blestemul binecuvântat al iubirii în toiul ei, se distrează privind la vârsta biologică a eroilor, nu la vârsta veşnic tânără a sufletului lor. “Celor care au trăit vreodată asemeni acestor personaje, spectacolul le va stârni duioase şi amuzante aduceri aminte. Celor prea tineri pentru a înţelege, le va stârni doar hohote de râs. Abia târziu, peste multe zeci de ani, îşi vor aminti tot cu duioşie de această piesă şi vor lua aminte”, afirmă regizoarea spectacolului, Irina Popescu-Boieru.

Joc de pisici, vârsta veşnic tânără a sufletului

Joc de pisici este o frumoasă poveste de dragoste, cu o distribuţie pe măsură: Mihaela Arsenescu-Werner, Monica Bordeianu, Doina Deleanu, Catinca Tudose, Constantin Avădanei, Haruna Condurache, Brânduşa Aciobăniţei, Cosmin Panaite, Bianca Ioan, Irina Creţu.

În această stagiune, trei actori din distribuţia spectacolului Joc de pisici împlinesc frumoşi ani dedicaţi teatrului: Mihaela Arsenescu-Werner (45 de ani de la absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”), Monica Bordeianu şi Constantin Avădanei (35 de ani pe scena Teatrului Naţional Iaşi).

Regia: Irina Popescu-Boieru

Scenografia: Axenti Marfa

Spectacolul poate fi vizionat în 9 şi 10 aprilie, la ora 18.00, la Sala Studio

“Obsesii” – un one woman show despre depresie şi literatură

Obsesii, un spectacol traversat de un umor grotesc, dar plin de speranţă

ArCuB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti prezintă, în 9 aprilie, la ora 19.00, la sediul din strada Lipscani, premiera spectacolului de teatru Obsesii, un one woman show cu Cerasela Iosifescu, în montarea regizorului grec Yannis Paraskevopoulos, alături de scenografia şi costumele create de Lia Dogaru. Avanpremiera spectacolului va avea loc pe 8 aprilie, de la ora 19.00.

Colaborarea dintre Yannis Paraskevopoulos şi Cerasela Iosifescu, actriţă a Teatrului Nottara din Bucureşti şi a Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, este una îndelungată, începând cu spectacolul Romeo şi Julieta, în 2005, la Teatrul Naţional din Craiova, şi continuând la acelaşi teatru cu Medeea de Euripide, în 2006, şi, recent, în 2015, cu Pescăruşul de Cehov.

Cerasela Iosifescu în Obsesii

Textul spectacolului este scris de Claudiu Sfirschi-Lăudat ca o „improvizaţie liberă” pe marginea unor opere literare semnate de scriitoarea Margarita Karapanou, care s-a luptat întreaga sa viaţă cu tulburarea maniaco-depresivă. Personajul principal al spectacolului, Lora, reflectă trăirile reale încercate de scriitoare, fiind condusă de autorul textului în faţa spectatorului român pentru a povesti experienţa unei lumi înfricoşătoare, bântuită de spectrul unei boli oarbe, care nu îşi alege victimele.

Virginia Woolf, Anne Sexton, Edgar Allan Poe, Tennessee Williams şi alţi scriitori de seamă apar ca nişte fantome îndărătul replicilor scurte, ca nişte fişe clinice, se amestecă printre rândurile uneori crude, alteori de un umor grotesc, dar mereu pline de speranţa că, odată şi-odată, va veni izbăvirea.

Spectacolul Obsesii va avea o reprezentaţie şi în 10 aprilie, iar în urma apelului făcut de UNITER, încasările obţinute se vor duce către Fondul de Solidaritate Teatrală, înfiinţat pentru întrajutorarea artiştilor cu probleme de sănătate şi existenţă.

Prinţesele Spion revin la Sibiu!

Prinţesele-Spion, un spectacol savuros pentru copii. Foto Paul Baila

Teatrul pentru Copii şi Tineret Gong din Sibiu prezintă sâmbătă, 9 aprilie, de la ora 18.00 şi duminică, 10 aprilie, de la ora 11.00, spectacolul Prinţesele Spion în regia lui Robert Bălan. Luna aprilie aduce pe scena Teatrului „Gong” atât poveşti clasice, cât şi texte contemporane, ce deschid o fereastră spre o lume fascinantă ca loc al visării şi al descoperirii.

Povestea din spectacolul Prinţesele – Spion este una contemporană, autorii încercând să explice o problemă frecvent întâlnită în oraşele din România – distrugerea parcurilor şi a spaţiului verde – pe înţelesul celor mici. Spectacolul este o modalitate performativă pentru activarea conştiinţei civice a copiilor în domeniul ecologic. Producţia afirmă dreptul parcului de a exista şi dreptul copiilor la spaţiul verde. Cu o folosire neaşteptată a spaţiului de joc, cu muzică ritmată şi personaje fantastice pe care copiii le vor îndrăgi, Prinţesele – Spion îi va ajuta pe cei mici să înţeleagă cât de important este un copac şi, totodată, să creadă în puterea lor de a schimba lucrurile. Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Raluca Pavel, Lucia Barbu, Barbara Crişan, Leo-Nora Băcanu, Mircea Corcoveanu, Monica Baldea, Hansel Andrei, Gabriela Mitrea, Daniela Dragomir, Claudia Stühler şi Angela Páskuy. Textul original ce stă la baza spectacolului este scris de Elena Vlădăreanu. Scenografia spectacolului poartă semnătura Aureliei Călinescu, iar coloana sonoră aparţine muzicianului Florin Grigoraş. Producţia Teatrului Gong se bucură, de asemenea, de contribuţia lui Coralie de Gonzaga şi a lui Silviu Naicu pentru video design şi a Barbarei Crişan pentru coregrafie.

„Ne bucurăm să reluăm Prinţesele Spion odată cu reîntoarcerea Ralucăi Pavel din concediul de maternitate. Acest spectacol reprezintă un reper important în dezvoltarea noii dramaturgii româneşti şi aduce pe scenă unele dintre cele mai simpatice personaje pentru copii”, a declarat Adrian Tibu, managerul teatrului.

În luna aprilie publicul tânăr din Sibiu mai poate descoperi Greierele aproape faimos în regia Mihaelei Grigoraş (sâmbătă, 23 aprilie, ora 18.00 şi duminică, 24 aprilie, ora 11.00) sau Da Yang und die Prinzessin Da Yin (joi, 28 aprilie, ora 18.30).

Primul spectacolol cu marionete şi actori după un text de Shakespeare, la Teatrul Gong

Furtuna, pe scena Teatrului Gong

Teatrul pentru Copii şi Tineret prezintă pentru prima dată în repertoriul instituţiei un spectacol cu păpuşi şi actori la vedere, creat special pentru o scenă în aer liber. Spectacolul Furtuna după William Shakespeare, în regia Alinei Hiristea, va fi prezentat duminică, 17 aprilie, ora 20.00, în regim de repetiţie cu public, în curtea interioară a teatrului. Spectacolul va fi prezentat mai apoi, în avanpremieră, la Festivalul Internaţional „Shakespeare” de la Craiova în datele de 20 şi 21 aprilie, urmând ca premiera de la Sibiu să aibă loc pe timpul stagiunii de vară, în Piaţa Mică a oraşului.

Producţia Teatrului porneşte de la celebra expresie din Furtuna ce face referire la „un teatru de păpuşi însufleţite” şi recreează parabola lui Shakespeare cu mijloacele teatrului de animaţie. Prospero, un artist magician al scenei, proprietar al unui teatru ambulant, îşi creează insula pentru a-şi pune în scenă „răzbunarea”. Artistul îşi dramatizează propria experienţă: conflictul nerezolvat cu fratele său, Antonio. Marionetele sunt plăsmuiri ale minţii şi sufletului lui Prospero, inefabile şi fragile. Rostul lor este să exprime stările lui Prospero, furtuna din sufletul lui, să evidenţieze etapele transformării de sine, stingerea conflictului cu fratele său şi schimbarea răzbunării în iertare. Aspectul esenţial este dat de faptul că mesajul shakespearian, îndemnul la iertare, la recunoaşterea greşelilor şi asumarea vinei este încă extrem de actual. Publicul este martor şi judecător al poveştii, însă este chemat şi să îşi facă propria explorare de sine.

„Şi ce ar fi de făcut? Shakespeare nu trasează soluţii, nici spectacolul nu o va face. Însă avansarea în dezbatere publică a relaţiilor tensionate dintre semeni reuşeşte să ne strecoare în suflet principiul iertării”, a declarat Alina Hiristea în timpul repetiţiilor de la Sibiu.

Spectacolul ce poate fi jucat atât în aer liber, cât şi în interior surprinde nu doar prin imaginarul creat de jocul păpuşilor şi al proiecţiilor video, dar şi prin construcţia scenei. Structura metalică cu o deschidere de 6 metri, o adâncime de 4 metri şi o înăţime de 6 metri este formată din 300 de bare din fier şi 2 platforme construite din 44 de metri pătraţi de lemn triplu stratificat. Pentru efectele speciale organizatorii folosesc 36 de aparate de iluminat scenic, dintre care 15 LED-uri eco friendly, un videoproiector cu tehnologie 3LCD şi un sistem de sonorizare cu o putere de 4000W.

Din distribuţie fac parte actorii Gabriel Costea, Paul Bondane, Petrişor Diamantu, Gabriela Mitrea, Leo-Nora Băcanu, Monica Baldea, Daniela Dragomir, Jeno Major, Horaţiu Dancu şi Nicolae Suciu.

Regia, versiunea scenică şi ilustraţia muzicală a spectacolului poartă semnătura Alinei Hiristea, decorul şi marionetele au fost realizate după un concept al scenografului Marian Sandu, iar costumele după o idee a Ilonei Lorincz. La acest proiect şi-au mai adus contribuţia creatorii Mircea Horvath, cel care semnează compoziţia originală pentru trei piese muzicale, Florin Chirea pentru ilustraţiile video, Lucian Moga pentru light design şi Minela Popa pentru machiaj. Echipa tehnică a spectacolului este formată din Mircea Corcoveanu, Daniel Neagu, Claudiu Rusu, Adrian Truţescu, Emil Predescu, Andrei Arjoca şi Patrick Voicu. Producţia spectacolului a fost realizată de atelierele ALTAX din Bucureşti şi Adrian Vlad, Claudia Benchea şi Diana Ribana, cu mulţumiri speciale consultantului tehnic George Dulămea.

Reprezentaţiile de la Craiova vor avea loc în cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare, ce va găzdui anul acesta în premieră, pentru România, premiul Europa pentru Teatru. Premiul Europa pentru Teatru, desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Parlamentului European şi al Consiliului Europei, reprezintă cea mai importantă recompensă teatrală europeană. Prima reprezentaţie a producţiei sibiene în cadrul festivalului va avea loc miercuri, 20 aprilie, de la ora 21.00, în Piaţa Fraţii Buzeşti din Craiova. Cea de-a doua reprezentaţie a spectacolului va avea loc joi, 21 aprilie, de la ora 22.00, pe scena Teatrului „Colibri” din Craiova.

Recital Horaţiu Mălăele la Ambasada României din Berlin

Horaţiu Mălăele

Cunoscutul actor, regizor, caricaturist şi autor Horaţiu Mălăele va oferi un spectacol de factură specială, un one man show compus dintr-o serie de monologuri dramatice şi schetch-uri umoristice, în spaţiile de reprezentare ale Ambasadei României la Berlin, în 8 aprilie.

Astfel, publicul va avea ocazia să descopere pe unul dintre cei mai importanţi şi originali exponenţi ai teatrului românesc actual, cu o bogată activitate în film, de ambele părţi ale camerei de filmare, şi în arta grafică.

Evenimentul, organizat de Ambasada României la Berlin, în colaborare cu ICR Berlin, va fi urmat de proiecţia filmului Nunta mută, în regia lui Horaţiu Mălăele.

În film este relatată povestea nunţii a doi tineri dintr-un sat românesc, acţiunea fiind plasată în luna martie 1953. Nunta este întreruptă de un activist comunist de la oraş şi de un ofiţer sovietic, care aduc vestea morţii, în noaptea precedentă, a conducătorului URSS, Iosif Stalin, fiind decretat doliu naţional. Astfel, nuntaşii sunt siliţi să transforme sărbătoarea într-o nuntă mută.

Secvenţă din filmul Nunta mută

Horaţiu Mălăele s-a născut la 1 august 1952, în Târgu Jiu, judeţul Gorj. A învăţat la Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu şi a avut prima expoziţie personală de desene la casa de cultură din oraş în clasa a 12-a. A absolvit în 1975 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Octavian Cotescu. A fost repartizat la Teatrul Naţional din Piatra Neamţ şi a jucat în spectacole ca Tinereţe fără bătrâneţe de Eduard Covalli, cu rolul lui Dorde pentru care a primit premiul de interpretare, în Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, Muntele de D.R. Popescu, Eulenspiegel de Charles de Coster etc. În Bucureşti a jucat pe scenele Teatrelor Nottara, Odeon, Naţional, Bulandra, în roluri ca Fadinard din Pălăria florentină de Eugène Labiche, Profesorul din Lecţia de Eugène Ionesco, Vanea din Unchiul Vanea de A.P. Cehov, Tartaglia din Regele Cerb de Carlo Gozzi etc.

Din 1982 aregizat spectacole de teatru precum O sărbătoare princiară de Theodor Mazilu, Puricele de Georges Faydeau, Carlo contra Carlo de Paul Ioachim, pentru care a obţinut premiul Festivalului Comediei Româneşti în 1994, Hotel de Tray Cooney etc. A debutat în cinematografie în anul 1974, cu filmul Muntele ascuns. A regizat 2 episoade din serialul TV Ministerul comediei, apoi filmele Pălăria, Nunta mută şi Funeralii fericite.

A expus în peste 30 de expoziţii caricaturile pe care le realizează, a publicat cartea autobiografică Horaţiu despre Mălăele.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.