Eterne iposteze ale condiţiei umane

Teatrul Naţional din Bucureşti lansează noi premiere

D’ale noastre cu un Caragiale universal şi omniprezent

“Gigi Căciuleanu a rescris coregrafic şi muzical, prin coloana sonoră, pe care-o semnează de asemenea, un Caragiale de după absurdul lui Eugen Ionescu, trecut prin universul lui Victor Brauner şi surrealismul poetic, cu capul în nori al lui Magritte, cu rapel la alaiurile Ţiganiadei de ieri şi de azi şi trimiteri la carnavalescul cotidian. Nu lipsesc Circul mediatic, caricatura vânătorii de rating la care participă matroanele, codoşia sau ziguratele politichiei de pretutindeni care recuperează pe soclurile puterii tot soiul de soldaţi fanfaroni şi înghiţitori de flăcări. Spectacolul impune un Caragiale universal şi omniprezent şi o comedie umană adusă la zi prin topirea personajelor în caractere şi branduri contemporane”.

Criticul Doina Papp scria: „Excepţionala reuşită nu e datorată doar valorii creatorului şi a trupei sale «Gigi Căciuleanu, dance company», ci şi, se vede cu ochiul liber, plăcerii de a inventa pe canavaua operei scriitorului satiric. E în ceea ce am văzut o dorinţă de a universaliza temele, ideile, personajele, e şi o bună apercepţie a universului caragialian, dar mai ales e o aducere spre viziunea coregrafului a dinamicii unei umanităţi care prea adesea ne-a fost livrată în culorile respingătoare ale grotescului.

Căciuleanu nu neagă absurdul situaţiilor şi al comportamentelor din cunoscutele pagini literare, enorma caricatură jiquidiană din piesele dramaturgului clasic („văz enorm!”), dar transferul în imagini al acestora, în limbajul coregrafiei moderne pe care îl practică atât de original domnul Căciuleanu se face fără o forţare scrâşnită a notei. Cu alte cuvinte, între imaginile epocii, sugerate de elemente de costum şi mişcare caracterizante, şi modernitatea exprimării coregrafului parcurgem drumul spre o actualitate care vine din esenţa operei lui Caragiale. (…) Spectacolul stă în picioare însă şi dacă cineva care-l vede habar nu are de scrierile autorului. Pentru că lumea care evoluează în faţa noastră e coerentă şi transmite în limbajul plastic coregrafic ceea ce, să zicem, ne spune prin desen mai sus citatul Jiquidi sau Daumier, care s-a inspirat din Balzac. (…) Bravo trupei domnului Căciuleanu!, care sperăm că nu se va destructura după acest spectacol”.

Regia şi coregrafia, Gigi Căciuleanu, scenografia, Corina Grămoşteanu. Muzică originală: Lucian Stan, Marius Mateşan, Dan Handrabur, Cristina Handrabur, Cristian Stanciu, Vlaicu Golcea, Micloş Micleuşanu. Din distribuţie, actorii Ioana Marchidan, Ioana Macarie, Ramona Bărbulescu, Vanda Ştefănescu, Rasmina Calbajos, Lari Giorgescu, Cristian Nanculescu, Ştefan Lupu, Istvan Ţeglaş Adrian Nour, Alexandru Călin.

Specatacolele au loc în 6, 7 şi 13 octombrie. “D’ale noastre” va fi prezentat în deschiderea Festivalului Naţional de Teatru.

“2 x 2”, un veritabil catastif al amorului

Două surprinzătoare poveşti de iubire şi despre nebănuitele ei faţete, în care aflăm că dragostea poate lua naştere în cele mai neaşteptate împrejurări, dar şi cât de greu se menţine vie flacăra pasiunii.

Un spectacol dulce-amărui şi pe alocuri picant, ca însăşi iubirea, un veritabil „catastif al amorului” în variantă modernă, în care succesul e asigurat, în primul rând, de remarcabila performanţă a actorilor.

Premiera oficială va avea loc în data de 17 octombrie, ora 19,30, în Sala Mică a TNB, prezentată în cadrul proiectului „Uşi deschise pentru toţi”, compusă din piesele într-un act “Tigrul” de Murray Schisgal şi “Amantul” de Harold Pinter, puse în scenă de regizorul Vlad Stănescu.

Îi veţi reîntâlni în ipostaze pasionale pe Maia Morgenstern, în rolul Sarah, şi pe Mircea Rusu în cel al lui Richard, în textul lui Pinter, şi veţi descoperi noi valenţe ale talentului Amaliei Ciolan întrupând-o pe Gloria şi al lui Marcelo S. Cobzariu, în Benjamin, care dau viaţă cunoscutei piese scrise de Murray Schisgall.

Scenografia îi aparţine Ioanei Creangă, ilustraţia muzicală: Vlad Stănescu . Mişcare scenică: Florin Fieroiu.

Gavriil Patru si Corina Moise in Doua loturi Foto Augustin Bucur

“Două loturi”

„Slavă, Domnului, Alexandru Dabija nu se lasă şi ne debusolează din nou. Crâncen, provocator, ameţitor, istovitor aici, dar magnetizant.(…) Dabija campează direct, masiv, trepidant, în cea mai nouă obsesie a exegezei caragialiene: tema cruzimii isteroide. Şi, colateral, a predestinării, demenţei furibunde şi vieţii ca vis diabolic.Totul mixat cu încercănata conştiinţă (caragialiană, cioraniană şi, de fapt, larg românească) a nenorocului. A nimicniciei damnate, într-o bolgie de carnaval defazat, sinistru şi grotesc deopotrivă. (…) Cert e că publicul avizat se va delecta vibrînd cu încruntare la mulţimea aluziilor şi citatelor culturale, ori va fi zdruncinat de îndrăznelile hors-texte ale regiei, iar cei pentru care Caragiale înseamnă exclusiv satiră clasică şi râs zdravăn în tradiţia Giugaru-Birlic vor fi constrânşi să accepte şi varianta neagră a unei comediografii ceva mai deocheate decât cea cu care vrea şcoala să ne potcovească”, scria Dan C. Mihăilescu.

Regia şi ilustraţia muzicală: Alexandru Dabija. Decoruri, Helmuth Stürmer, asistent Andrada Chiriac. Costume: Liliana Cenean, asistent Irina Moscu.

Asistent regie: Patricia Katona. Mişcare scenică: Florin Fieroiu.

Din distribuţie: Ana Ciontea, Corina Moise, Ilona Brezoianu, Eliza Păuna, Nicoleta Lefter, Gavril Pătru, Marius Manole ş.a.

Reprezentaţiile au loc în 6 şi 7 octombrie, la ora 20.00, la Sala Mică.

La Teatrul Bulandra începe o nouă stagiune!

Teatrul Bulandra anuunţă premierele “Lear(a)”, de William Shakespeare, în regia lui Andrei Şerban, şi “D’ale carnavalului”, de I.L. Caragiale, pus în scenă de Alexandru Darie, dar şi masterclass-ul condus de Mihai Constantin cu “Obiceiuri necurate” de Tom Smith, cu noile montări de la “Laboratorul de noapte”, şi noul spaţiu scenic pe care urmează să-l deschidă la Sala “Toma Caragiu”.

Mamouret pe scena Teatrului Bulandra

Până atunci, la Teatrul Bulandra vă aşteaptă nume mari ale scenei româneşti – Mariana Mihuţ, Tamara Buciuceanu, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Virgil Ogăşanu, Răzvan Vasilescu, Marian Râlea în câteva dintre producţiile cele mai apreciate.

În 5 şi 12 octombrie, la ora 20.00, la Sala “Liviu Ciulei” (Laborator), în cadrul “Laboratorului de noapte”, puteţi viziona spectacolul “Arlechino moare?”, de Nikolai Evreinov, un atelier condus de Antoaneta Cojocaru.

În 6 octombrie, la ora 19.00, la Sala “Liviu Ciulei”, sunteţi aşteptaţi la “Mamouret”, de Jean Sarment, în regia Dinu Cernescu.

În urmă cu 45 de ani, Lucia Sturdza Bulandra juca “Mamouret”. Astăzi, pe aceeaşi scenă, Tamara Buciuceanu revine la Teatrul “Bulandra”, interpretând “Mamouret”, dorind, după cum afirmă, „să arăt caracterul acestui personaj foarte interesant, plin de energie, care-şi impune întotdeauna punctul de vedere”. În viziunea regizorului Dinu Cernescu, “Mamouret” este o piesă despre dragoste, despre bucuria vieţii, indiferent de vârstă, o piesă blândă.

Într-un spectacol dinamic, plin de umor, centenara Mamouret – într-un rol de zile mari, Tamara Buciuceanu – face apologia dragostei. Un spectacol simplu, normal, punând în prim-plan actorii şi povestea piesei.

În “Scaunele”, de Eugen Ionescu, în regia lui Felix Alexa, doi bătrâni îşi analizează cu melancolie viaţa. Vorbesc, se agită şi aşteaptă, alintându-se cu amintiri ratate. O ultimă reprezentaţie în faţa unor oameni care seamănă leit cu ei, nişte absenţe. O analiză a ceea ce a fost fericirea şi nefericirea lor. Trec fulgerător de la tristeţea fără gravitate la un entuziasm fără durată, se mint, se ceartă şi se consolează reciproc. Un discurs despre singuratatea în doi, despre ratarea în cuplu şi moartea de unul singur.

Oana Pellea si Razvan Vasilescu in Scaunele la Bulandra

„Scaunele” – poate cea mai metafizică dintre piesele lui Ionesco, continuă sa ne răscolească existenţa, pe care o credem, sau vrem cu disperare să o credem, plină de sens şi de evenimente importante. Ionesco ne arată, fără menajamente, golul în care ne zbatem, o imagine a omenirii în căutarea propriei identităţi şi a unui scop care să ne justifice viaţa. Căutare iluzorie. Suntem resturile omenirii, dar cu asemenea resturi se mai poate face încă o ciorbă pe cinste, spune bătrânul din piesă. Cinism salvator”, mărturisea regizorul Felix Alexa.

Excepţională distribuţia: Oana Pellea şi Răzvan Vasilescu.

Reprezentaţiile au loc în 6 şi 9 ocrombrie, la ora 19.00, la Sala “Toma Caragiu”.

Oare cum ar reacţiona cineva dacă prietenul său cel mai bun ar face brusc o prostie atât de colosală încât ar pune sub semnul întrebării însuşi fundamentul relaţiei lor de amiciţie? Atunci când un iubitor de artă cumpără ceea ce este la urma urmei un simplu tablou alb pentru o sumă exorbitantă, cel mai bun prieten al său o ia razna. Un al treilea prieten se găseşte prins la mijloc între cei doi, într-un spectacol care uimeşte prin luciditate şi umor… “Regizorul Cristi Juncu construieşte un edificiu complicat de relaţii şi stări, gradează atent, migălos mai multe nivele de discuţie, ştiind să învăluie şi să dezvăluie cât şi când trebuie adevăratul subiect din propoziţie. … Spectacolul are calităţile unei bijuterii valoroase, este simplu fără să fie minimalist, delicat fără preţiozitate, profund fără pretenţii şi strălucitor fără ostentaţie”, scria Oana Stoica.

Nu pierdeţi spectacolul “Artă” de Yasmina Reza, în regia lui Cristi Juncu, în Sala Liviu Ciulei, duminică, 07 octombrie, ora 19.00.O mostră de caligrafie actoricească cu Vlad Zamfirescu, Şerban Pavlu, Gheorghe Ifrim.

Există speranţă? (Parafraze pe Beckett)

Zgomotele lumii sunt reţinute de pereţi. Oamenii între timp şoptesc. Mormăie. Bombănesc. Strigă. Se înghesuie. Vorbesc. Câteodată vorbesc. Omoară şi se îmbrăţişează. Nasc şi se nasc. Le pasă şi se ceartă. Mor. Atunci rămân complet singuri. Apoi devin amintiri. Aşteaptă ultimul moment şi le este frică sau se bucură de venirea lui.

Ce cuvânt aţi fi, dacă Beckett v-ar fi rostit pe această lume? Credeţi că există copacul sub care merită să aşteptaţi?

Despre ceea ce ne povesteşte spectacolul nu mai există, sau încă nu există. Nu va exista niciodată, sau dacă a existat, există, va exista, nu a existat, nu există, nu aici va exista, ci altundeva. Acolo, unde se întâmplă miracolele, unde rodeşte speranţa.

Premiera are loc în 3 octombrie, la 19.00, la Teatrul Figura Studio din Gheorghieni. Regia: Istvan Bisckei. Costume şi decor: Peter Ondrasek.

Din distribuţie: Bolgar Tamas, Norbert-Laszlo Moşu, Annamaria Mathe, Gabor Kolozsi, Boroka Bartha, Maria Boros, Gyongyver Vvajda, Alpar Szilard Mihaly.

Următoarele spectacole au loc în 4. şi 7 octombrie (ora 19.00)

Dublura la Godot

Premieră cu “Dublura”la Godot Cafe-Teatru

Un spectacol despre dragoste, artă şi moarte, având în centru aceeaşi femeie-actriţă la vârste diferite şi bărbatul-regizor care o vede Dublu…ră.

Vineri, 5 octombrie, la ora 19:00, la Godot Cafe-Teatru sunteţi invitaţi la „Dublura” de Petru Ionescu. Distribuţia este formată din Silvia Codreanu, Virgil Constantin şi Gabriela Hamzescu, iar regia este semnată chiar de autorul textului, Petru Ionescu.

Având experienţă atât ca regizor de teatru, cât şi ca jurnalist, Petru Ionescu debutează în dramaturgie cu un text provocator despre lumea teatrului – cea pe care o cunoaşte cel mai bine şi pe care o expune în toată “goliciunea” ei. Spectatorul este invitat să asiste la o repetiţie deschisă, prilejuită de o schimbare de distribuţie în piesa „Pescăruşul” de A.P. Cehov: Actriţa tânără (Gabriela Hamzescu) preia rolul Nina Zarecinaia de la Actriţa în vârstă (Silvia Codreanu), aceasta urmând să joace Arkadina în acelaşi spectacol. Replicile cehoviene se împletesc cu “replicile” actriţelor într-un dans ameţitor al furiei, milei, dragostei, ironiei şi, nu în ultimul rând, al morţii. Regizorul este interpretat de Virgil Constantin.

„Dublura” este una dintre cele 11 piese de teatru scrise de Petru Ionescu, reunite într-un volum care aşteaptă să fie publicat şi care va purta numele „Repetiţia”. În octombrie 2011, textul a beneficiat de un spectacol–lectură la Uniunea Scriitorilor din România în cadrul “Clubului Dramaturgilor”.

Tânăra generaţie se află într-o perpetuă căutare a propriei identităţi, negând uneori valorile trecutului. Conflictul care se naşte între cele două protagoniste, o falsă “luptă între generaţii” este mediat de regizor care recurge la învăţăturile marelui Stanislavski în încercarea de a găsi “adevărul creaţiei”.

“Jocuri în curtea din spate”, la ACT

„Totul începe cu un joc. Participanţii – patru puşti de 17 ani şi o fată de 14 ani. Piesa dramaturgului israelian Edna Mazya, inspirată de un caz real, prezintă faptele din două perspective pe care spectatorii le urmăresc alternativ: cea a evenimentului în sine şi cea a procesului în care cei patru băieţi sunt judecaţi pentru viol.

O poveste emoţionantă despre dreptate, ineficienţa sistemului judiciar, adolescenţă, joacă, teribilism și dragoste”, se destăinuia regizorul acestui spectacol, Bobi Pricop. Premieră are loc în 21 octombrie pe scena Teatrului ACT. Cu Ioana Manciu, Pavel Ulici, Florin Hritcu, Cezar Grumăzescu, Vlad Pavel. Traducerea: Ada-Maria Ichim.

Scena din Jocuri in curtea din spate

“Jocuri în curtea din spate de Edna Mazya, spectacolul de licenţă al regizorului Bobi Pricop, preluat de Teatrul Act, este o radiografie precisă a psihicului adolescentin. Pornind de la un caz real, îndelung disputat în anii ’90 în Israel, piesa reface un proces de viol în care atît victima, cît şi agresorii au mai puţin de 18 ani. Miza spectacolului nu este drama în sine, ci mecanismul care a permis producerea ei. În fapt, este vorba despre o dublă manipulare, una inegală. Puştoaica crede că atitudinea ei dezinvoltă îi va aduce un loc în gaşca băieţilor, în timp ce ei o manevrează versatil, ca pe o păpuşă gonflabilă. Sîntem departe de candoarea din “Deşteptarea primăverii” a lui Frank Wedekind, într-un moment delicat în care copiii înţeleg fără să înţeleagă, ştiu teorii moralizatoare, dar nu le recunosc în viaţă”, aprecia Oana Stoica.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.