Euro, la cel mai redus nivel din 2006 – rodul austerității ”bine făcute” a Angelei Merkel

Euro s-a depreciat luni față de dolar aproape de cel mai redus nivel din ultimii nouă ani, investitorii estimând că Banca Central Europeană va adopta măsuri de relaxare cantitativă (QE), transmit agenții de presă internaționale.

Euro a scăzut la 1,18605 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din mai 2006. Vineri, euro s-a tranzacționat la 1,1955 dolari.

Într-un interviu acordat cotidianului financiar german ‘Handelsblatt’, președintele BCE, Mario Draghi, a afirmat că în prezent riscul ca Banca Central Europeană să nu-și îndeplinească obiectivul de menținere a stabilității prețurilor în zona euro este mai ridicat decât în urmă cu șase luni.

De ce scade euro?

Există trei explicații pentru care euro se află în acest moment sub presiune. Prima tine de anunțata politică de relaxare cantitativă a Băncii Centrale Europene. Este vorba, în fapt, de injectarea de lichidități pe piață, printre altele prin cumpărarea datoriilor suverane ale țărilor membre euro, în condițiile unor dobânzi foarte mici.

Un fenomen anunțat și anticipat

Președintele BCE, Mario Draghi, și-a anunțat această intenție cu mai multe luni în urmă, iar deprecierea euro în fața dolarului a fost în bună măsură una prevăzută din timp de specialiști. Decizia oficială se așteaptă pe 22 ianuarie, la Consiliul guvernatorilor BCE.

Federal Reserve din SUA a aplicat, ca întotdeauna cu un pas înaintea Europei, o măsură similară. Numai că, spre deosebire de dolarul american, euro depinde de înțelegerea la nivel politic, greu de găsit, a liderilor marilor state ce au adoptat moneda comună. Este motivul pentru care mai mulți specialiști nu prevăd o evoluție pozitivă a economiei și monedei UE, asemeni celei din SUA. Mai apare un motiv simplu, care ține de politica impusă zonei euro și UE în general de Berlin – austeritatea. Specialiști intervievați de Financial Times susțin că relaxarea cantitativă ar putea duce la creștere economica în cazul în care ar fi însoțită de finanțarea afacerilor prin crearea de deficit. Or Germania nu vrea sa audă de așa ceva și nici de preluarea de catre economiile euro sanatoase a unei parti din datoriile statelor cu probleme, prin cumpararea obligatiunilor suverane de catre BCE.

Iată viziunea președintelui Bundesbank, Jens Weidman, exprimată la finalul lui 2014: ”În SUA, există un stat centralizat care emite obligaţiuni sigure, garantate. Nu avem aici un astfel de stat centralizat”, a declarat guvernatorul Bundesbank, care a avertizat că unele state ar putea fi descurajate să mai adopte reforme dacă ar obţine împrumuturi prea ieftine.

Problema economiei germane

Pentru economiştii germani, relaxarea cantitativă, o modalitate de a crea masa monetară, este un coşmar, pentru că ei văd în asta calea către hiperinflaţie. Tot germanii se tem că o asemenea măsură ar putea duce la o bulă pe piaţa imobiliară din ţara lor. Prin urmare, Bundesbank nu poate decât să apere interesele germane şi să exercite cât mai multă influenţă asupra BCE. Cel mai grav pentru liderii de la Berlin este că această relaxare cantitativă ar putera implica şi cumpărarea de către BCE de obligaţiuni emise de statele europene, ceea ce ar duce la împărţirea poverii datoriilor suverane, lucru pe care Germania îl refuză categoric.

Al doilea motiv al deprecierii euro este evoluția economiei germane, unde s-a constatat o reducere îngrijorătoare a inflației, pana la 0%. A ajutat la acest lucru și reducerea masiva a prețului petrolului Brent, cel tranzacționat în Europa. Riscul dezinflației și chiar cel deflaționist crește și poate contamina zona euro. Or deflația înseamnă nu numai o scădere a prețurilor (care pe termen scurt are efecte pozitive), ci și reducerea, pe termen lung, a rentabilității afacerilor, falimente, scăderea producției, șomaj crescut și salarii mai mici.

Presiunea deflaționistă din Germania are aspecte pozitive – ar putea duce la acceptarea de catre Berlin a politicii lui Mario Draghi.

Când politica își bagă coadă în economie

Al treilea motiv al scăderii euro ține de o temă extrem de politizată, din nou de către Germania, în ultimele săptămâni: alegerile legislative anticipate din Grecia, de la finalul lunii, și posibilitatea ca stânga radicală să iasă învingatoare, în condițiile în care aceasta susține anularea unei părți din datoriile Greciei față de FMI și UE. Berlinul insistă că stânga radicală ar dori scoaterea țării din zona euro, iar cancelarul Merkel a facut o declarație controversată cum că Grecia condusă de stânga radicală nu ar avea ce să caute în euro. A fost suficient pentru a tulbura si mai mult piețele, care și așa aveau tendinta de a scăpa de euro și a achiziționa valută americana, știindu-se deja că euro va scădea ca urmare a politicii anunțate de BCE.

Meroita mentionat ca alegerile din Grecia se desfasoara anticipat tocmai pentru a reduce sansele stangii radicale, mișcare aparținând celor care dețin majoritatea în parlament – conservatorii din Noua Democrație.

Nu în ultimnul rând, deprecierea euro în raport cu dolarul ține de decizia Federal Reserve, luată în octombrie 2014, de a pune capăt relaxării cantitative. Aceasta a însemnat practic reducerea numărului dolarilor care până atunci inundau piețele internaționale. Prin urmare, moneda americană a început să se scumpească, iar scăderea relativă a euro nu poate fi decât una normală.

Ce efecte are scăderea euro

Fenomenul a fost anticipat de analiștii Goldman Sachs de aproape un an, iar tot ei estimau că reluarea creșterii euro se va întâmpla undeva în 2017. Dacă politica BCE va fi aplicată prin consens și fără bâlbe politice majore, efectele vor fi unele pozitive. O monedă slabă va ajuta mult principalul motor el economiei europene- exporturile, făcându-le mai competitive pe piața mondială.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.