Un număr de 46 de companii energointensive din România au fost scutite, în 2016, de la plata a circa 250 de milioane de euro, reprezentând contribuţia pentru susţinerea industriilor eoliene şi fotovoltaice, considerate nepoluante, pe care restul de 9 milioane de consumatori români de energie o plătesc şi pentru ele.
Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie, anul trecut consumul naţional de electricitate a fost de 48,3 TWh, iar cantitatea de energie exceptată de la plata ecotaxelor – certificate „verzi“ – a fost de 6,8 TWh. Dacă luăm în calcul preţul mediu al energiei, de anul trecut, de pe piaţa OPCOM, de 170 de lei/MWh (38 euro/MWh), ar însemna că marile fabrici din România au fost scutite, în 2016, de la plata a circa 250 de milioane de euro. O sumă considerabilă pentru industria mare consumatoare de energie electrică – aceasta, în ultimii ani, a reclamat că se sufocă sub povara ecotaxelor.
Ce e însă bine pentru industrie a devenit neplăcut pentru restul consumatorilor de energie din ţară, pentru că povara plăţilor neefectuate de fabrici s-a transferat asupra lor. Conform unei legi date în 2014, în timpul mandatului lui Constantin Niţă (PSD) la Ministerul Economiei, certificatele verzi pe care nu le plătesc fabricile intră în facturile celorlalți consumatori. Această lege a fost implementată în ajutorul marii industrii energointensive, care, la acel moment, susţinea vehement că nu mai poate susţine povara ecotaxelor.
Cât revine fiecărui român
O medie generală de plată a românilor şi micilor firme în contul acestei exceptări nu poate fi făcută decât pentru consumatorii casnici, pentru că firmele au consumuri de energie foarte diferite, în funcţie de profilul lor. În schimb, la consumatorii casnici, considerând un consum mediu de 250 de kW pe lună, circa 3 MW pe an, impactul exceptării în facturi poate fi calculat.
În România sunt 8,4 milioane de gospodării conectate la sistemul de electrificare. Fiecare dintre acestea, luând în calcul consumul mediu amintit, plăteşte mai mult cu 3 lei în fiecare lună, 36 de lei pe an (8 euro pe an), pentru ceea ce nu plătesc fabricile.
Aproape 65 de milioane de euro este factura suplimentară a populaţiei în contul exceptării de la plata CV a marilor fabrici. Restul de aproape 195 de milioane de euro este în sarcina firmelor din ţară.
Cei 3 lei pe lună se adaugă costului cu certificatele verzi pe care oricum le achită lunar consumatorii casnici. La un consum de 250 de kW lunar, costul energiei curate se ridică la 8-9 lei. În total, impactul CV în factura populaţiei la curent se ridică la 10-11 lei pe lună, 120-130 de lei pe an.
Cine sunt beneficiarii acestei scutiri
Un număr de 46 de fabrici energointensive sunt beneficiarele sistemului de exceptare de la plata CV. În funcţie de gradul lor de energointensivitate, exceptarea poate merge de la 40% la 85%. Printre aceste fabrici se numără Alro Slatina, ArcelorMittal Galaţi, Rompetrol Rafinare, OMV Petrom (Rafinăria Petrobrazi), Azomureş, Chimcomplex Borzeşti, Lafarge Ciment România, Carpat Cement Holding, TMK Artrom, Brikston şi Holcim România.
Autoritatea responsabilă de administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei. Prevederile legii se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a-şi pierde competitivitatea, din cauza finanţării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivităţii beneficiarului şi expunerii la comerţul internaţional. Schema de suport se aplică timp de 10 ani, începând din 2015, iar costul ei total a fost estimat la 750 de milioane de euro.
Certificatele verzi sunt o formă instituţionalizată de suport a segmentului de producţie de energie din surse regenerabile. Fiecare consumator român de electricitate plăteşte suplimentar, încă din 2011, pentru producţia de energie „verde“. Potrivit legii, acum, o centrală eoliană primeşte de la stat 0,5 certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistem, iar preţul unui certificat pe piaţa liberă fluctuează între 28 de euro şi 58 de euro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.