Falsuri la Muzeul de Artă? Ce mai răspunde MNAR

Muzeul Naţional de Artă al României respinge „cu fermitate”, într-un comunicat semnat de directorul general al instituţiei, Călin-Alexiu Stegerean, „insinuările privind complicitatea cu distorsiunile de pe piaţa de artă şi emiterea unor acuzaţii fără dovezi”, după ce criticul de artă Pavel Şuşară a acuzat existenţa unor falsuri în cadrul unei expoziţii găzduită de instituţia muzeală.

Potrivit sursei citate, în urma semnalărilor apărute în presă referitoare la postările pe reţelele de socializare privind existenţa unor falsuri în expoziţia „Victor Brauner. Între oniric şi ocult”, provenite din colecţia familiei Năstase, MNAR precizează că lucrările din colecţia amintită au fost selectate de curatorul expoziţiei în baza coroborării unor informaţii rezultate din articole şi semnalarea lor în diverse publicaţii, a unor autentificări realizate de personalităţi din domeniu. Totodată, în selecţie s-a ţinut cont de concordanţa lor cu tematica expoziţiei.

„Astfel, într-un articol de Amelia Pavel publicat în nr. 171 al revistei Observator cultural din anul 2003 a fost semnalată prezenţa lor în expoziţia „Victor Brauner. La izvoarele operei” organizată în acelaşi an la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ din Piatra Neamţ cu prilejul centenarului Victor Brauner, fără ca autoarea să semnaleze existenţa unor dubii legate de autenticitatea lucrărilor. Expoziţia a fost organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor, de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Comunitatea Evreilor din Piatra Neamţ şi Complexul muzeal judeţean Neamţ din Piatra Neamţ. Lucrările din expoziţia de la MNAR cu titlul ‘Trei nuduri feminine’, ‘Heron din Alexandria’, şi ‘Compoziţie cu nud’ au făcut parte din expoziţia menţionată şi reproducerea lor fotografică a fost publicată în volumul ‘Victor Brauner. La izvoarele operei’ avându-l autor pe Emil Nicolae, apărut la editura Hasefer în anul 2004″, precizează MNAR.

Totodată, în comunicat se subliniază că în articole sau lucrări de specialitate apărute din anul 2003 până în prezent nu a fost pusă la îndoială autenticitatea lucrărilor prezente în expoziţie şi reproduse în volumul amintit.

„Lucrarea intitulată ‘Trei nuduri feminine’ are pe verso autentificarea olografă a unor personalităţi recunoscute în domeniul artei: Amelia Pavel (în anul 2001), Sarane Alexandrian (în anul 2003), Rodica Matei, Mircea Deac (în anul 2001). Lucrarea ‘Cleopatra’ a fost autentificată pe verso olograf de Amelia Pavel în anul 2000. Lucrarea ‘Cimitir’ a fost autentificată olograf de Lena (Elena) Constante în anul 1991 şi de Amelia Pavel în anul 1999. Aceasta este reprodusă fotografic în lucrarea ‘Victor Brauner’ apărută la editura Arc 2000 în anul 1999”, arată sursa citată.

MNAR reaminteşte că Amelia Pavel (1915-2003) a fost istoric şi critic de artă, autoarea unor lucrări de referinţă pentru arta secolului XX, membră a Asociaţiei Criticilor de Artă (din 1960), şi a primit în anii ’90 titlul de „Femeia europeană a anului” din partea Consiliului Europei.

„Sarane Alexandrian (1927-2009) a fost istoric de artă, recunoscut la nivel mondial ca unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai suprarealismului. A fost printre primii care au consacrat studii lui Victor Brauner, cu care a fost şi prieten (Victor Brauner, Iluminatorul, 1954; Desene magice de Victor Brauner, 1965). Mircea Deac (1921-2015) a fost istoric de artă, profesor la Institutul de arte plastice Nicolae Grigorescu şi director al Oficiului de expoziţii al Ministerului Culturii, expert în bunuri cu semnificaţie artistică sec. XIX-XX. Lena (Elena) Constante (1909-2005) a fost artist plastic şi publicist, căsătorită cu Harry Brauner, unul dintre fraţii lui Victor Brauner. Rodica Matei este istoric de artă, director ştiinţific al MNAR în perioada 1994-2010, expert în artă românească modernă”, mai informează MNAR.

***

Discuţiile legate de existenţa unor posibile falsuri în cadrul „Victor Brauner. Între oniric şi ocult” au apărut după ce criticul de artă Pavel Şuşară, preşedintele Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR), a acuzat conducerea Muzeului Naţional de Artă de „grave erori instituţionale muzeografice şi curatoriale”, prin prezentarea de „falsuri” în expoziţia „Victor Brauner. Între oniric şi ocult”. El a solicitat, într-o scrisoare, intervenţia Ministerului Culturii pentru „clarificarea şi eliminarea” problemei.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat, marţi, la Iaşi, că va analiza documentele de provenienţă a exponatelor Muzeului Naţional de Artă, pentru a verifica veridicitatea acestora, după ce în spaţiul public a fost lansată ipoteza că în expoziţia Victor Brauner au fost expuse lucrări cu probleme de autenticitate.

Raluca Turcan a dat asigurări că specialiştii în domeniu vor verifica „dacă există vreo fărâmă de adevăr” cu privire la afirmaţiile lansate în spaţiul public cu privire la expoziţia Victor Brauner. Ea s-a declarat însă destul de reţinută cu privire la temeinicia acestei acuzaţii.

„Vă spun foarte franc punctul meu de vedere. Din nefericire, pentru iubitorii de cultură şi cei preocupaţi de aspectele de fond în privinţa calităţii exponatelor, acesta este, de fapt, un conflict între două persoane care au o istorie mai veche şi am ajuns ca în spaţiul public dacă cineva aruncă piatra sute de oameni să se chinuiască să demonstreze că nu a lovit pe nimeni. Aşadar, sunt destul de reţinută cu privire la temeinicia acestei acuzaţii. Mai mult decât atât, în calitate de ministru al Culturii (…) consider îngrijorător faptul că un om de cultură îndrăzneşte sau ajunge în punctul de a ridica un semn de întrebare cu privire la una dintre cele mai credibile instituţii muzeale din România, dacă nu cea mai credibilă, vorbim de Muzeul Naţional de Artă al României. Voi verifica cu specialişti dacă există vreo fărâmă de adevăr. Dacă nu, nu voi încuraja sub nicio formă un conflict personal care să se răsfrângă în spaţiul public”, a mai spus ministrul Culturii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

16 Comentarii

  1. Dl Pavel Susara sustine ca tocmai Amelia Pavel si Mircea Deac ar fi fost de evitat in a autentifica picturile expuse.
    Oricum, toti cei patru autentificatori sunt decedati de ani buni.
    Ciudat, nu-i asa, nu se mai gaseau experti in viata pregatiti pentru aceasta sarcina?
    Intreb si eu pentru pisica mea, iubeste pictura si exerseaza…

  2. Amelia Pavel si Mircea Deac, multă, multă impostură …ca expertiză zeroooooo!!! Nu că ar fi decedați, dar au fost decedați vii ca experți …

  3. In restul tarii aceleasi minarii, ca avem pictori la uniunea comunista a pictorilor mai multi decit vizitatorii muzeelor. O tara care încurajează nemunca și hoția profesională. Cu piata de arta puternic infestata

  4. Din volumul NEGUSTORI DE ARTA de Daniel Widenstein Yves Stavrides(Editura Echinox, Cluj 2002)…culese cateva randuri:
    ,,In toate tarile exista sute si mii de experti.Trebuie doar sa spuna ca este”.
    ,,Cel mai bun expert s-ar putea sa fie negustorul. Daca se insala , isi piede banii”.
    ,,Pentru a fi vandute , tablourile sunt insotite de certificate ale expertilor…niste tipi care sunt gata sa-si dea cate o parere despre tot. Este o aberatie”.
    Da, la noi exista o multime de absolventi de Istoria artei care ne incanta, in scris sau prin media, ”despre stilul si pistilul”unui obiect…si atat.
    Intrebarea e…de ce unii(absolventi de Istoria artei mai de demult)isi aroga si titlu de CRITIC DE ARTA?!?

  5. Ca bine zici, uniunea comunistă a pictorilor principala hoție a ministerului cu MNAC în subordine … Organele dorm momentan. După ce falsifică tot ce suflă în mediul artistic, se ocupă normal si de Brauner. Păi, au atita putere pe mina, ca povestea e un mizilic. Institutiile statului trebuie sa intre pe fir sa rupă pisicile de la Ministerul Culturii. Vrem descentralizare și sa ii ia Parchetul pe hoții care se declara mari artiști ….!!!!

  6. Că la noi e ca la nimenea, de aia avem critici de artă niste simpli muzeografi…Critica de arta este o profesie liberală recunoscută la nivel subiectiv. Absolvenții de la critica de arta pot fi cel mul, in unele conditii, experți in domeniu. Cu critica in fisa postului mai usor că ride planeta de noi. Mai avem niste critici literari care se cred scriitori.Niste politicieni care se cred stăpâni . Niste judecatori care se cred Dumnezeu etc.

  7. Stiu si curcile ca Adrian Nastase a avut foarte multe picturi neautentice. Asta scria in presa de pe vremea cand avea probleme cu justitia si i se facuse perchezitie……[Rumburak]

  8. Dintre pușcăriabilii Ministerului Culturii – care urinează cu boltă pe tot ce este lege- lipsea Adrian Năstase: încă un făptuitor!

  9. Don Cornel l Nistorescu – totuși primul jurnalist al ȚĂRII- poate are în vedere acest acest Minister al Culturii.

  10. De fapt, lucrarile cu pricina nu au fost autentificate special pentru acest eveniment.
    Au fost autentificate de catre diversi experti mai mult sau mai putin onesti, nu stim.
    Dar cred ca teoretic exista posibilitatea ca un comerciant de arta sa-si autentifice capodoperele din colectie dar sa expuna niste còpii „autentificate” dupa un timp.
    Nu ma pricep la arta, dar un muzeu serios nu poate expune ca originale lucrari care nu sunt in mod cert originale, altfel ajungem la bolboroselile fara noima ale incompetentului Ministru al Culturii, care primeste ca fiind originale lucrari pe incredere.
    Faptul ca au fost obtinute autentificari pentru lucrari in urma cu 20-30 ani, nu inseamna ca lucrarile expuse sunt tot cele supuse autentificarii.
    S-avem pardon!

  11. ardelianul de cluuuj sa conduca o institutie atat de importanta in Capitala? Inca unul?

  12. faptul ca falsurile famigliei Nastase sunt plimbate si expuse alaturi de originale,le da un parfum de autenticitate de care are nevoie ‘colectionarul’Nastase pentru a le creste pretul falsurilor,e simplu ,asortat,si durabil

  13. Un tablou este in mod intrinsec original sau fals indiferent de eticheta pusa prin autentificare de expertul in arta. Adica pot exista originale care nu au fost vazute niciodata de un expert si in consecinta nu au fost autentificate deci sunt autentice fara ca sa aiba certificat de autenticitate, cat si falsuri care au fost in mod gresit autentificate ca fiind originale. Acestea insa sunt exceptii.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.