Filmul românesc triumfă în lume

Premiera în spaţiul nord-american a filmului “Ana”

Cunoscutul regizor şi scenarist de teatru şi film Alexa Visarion va prezenta în premieră în spaţiul nord-american noul său film, intitulat “Ana”, pe care l-a realizat pornind de la mitul Meşterului Manole. Premiera va avea loc la Institutul Cultural Român de la New York, în Sala Auditorium, în 30 aprilie, la ora 19.00.

Evenimentul dedicat promovării filmului românesc şi cinematografiei naţionale se încadrează în seria de portrete pe care ICR New York doreşte să le realizeze regizorilor români. Vor fi prezentate publicului american cele mai cunoscute şi apreciate portrete de regizori, actori, scenarişti sau producători români.

Filmele pe care regizorul Alexa Visarion le va prezenta (subtitrate în limba engleză) pentru portretul său de regizor sunt: “Înainte de tăcere” (1978), “Înghiţitorul de săbii” (1983), “Vinovatul” (1991) şi “Ana” (2014).

Pentru aceste evenimente, regizorul va fi însoţit la New York de Răzvan Vasilescu şi Cristina Drăghici, actorii principali ai filmului “Ana”. După vizionarea peliculei, cei trei vor răspunde întrebărilor publicului.

Regizorul Alexa Visarion

Alexa Visarion va lansa la New York, în 30 aprilie, – în premieră absolută – cartea „Ana – Sens şi imagine”, care cuprinde trei variante de scenariu, printre care şi scenariul noului film realizat.

La New York, Alexa Visarion va avea întâlniri cu reprezentanţi ai universităţilor americane cu care el colaborează, având contacte cu aceştia din perioada în care a fost bursier Fulbright în SUA. În plus, va face şi cercetare în bibliotecile americane pentru noile proiecte la care deja lucrează, va avea întâlniri cu personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi pedagogice din New York şi Boston.

Asociaţia culturală “DIALOG”, al cărei preşedinte fondator este Alexa Visarion, cultivă cu precădere relaţiile româno-americane, cu rezultate remarcabile în perimetrul artei şi culturii. Această structură a proiectului, unitară şi diversă totodată, dezvoltă legăturile între cele două culturi.

Acest eveniment reprezintă o oportunitate pentru promovarea filmului românesc şi a cunoscutului regizor Alexa Visarion, invitat la atâtea festivaluri de film din România şi din străinătate.

Despre cartea scrisă de Alexa Visarion: „Ana – Sens şi imagine”, Ion M. Tomuş scria, sub titlul “ANA lu’Alexa Visarion”:

“În ultima vreme, din ce în ce mai des, suntem martorii unei afirmaţii periculoase, prin caracterul său fundamental greşit, exprimat unilateral: «poporul român este caracterizat cel mai bine prin mitul Mioriţei». Astfel, s-ar considera că doar aşa se poate explica şi justifica fatalismul ce pare să marcheze destinul românesc, lăsându-se la o parte componente esenţiale ale acestui mit: candoarea, curajul, dorinţa de independenţă etc. În schimb, se doreşte ca atenţia să fie concentrată spre lipsa de reacţie a ciobănaşului din mit şi spre resemnarea sa, aparent păguboasă. În schimb, un alt mit esenţial este lăsat să existe singur, liniştit, într-un plan secund. Meşterul Manole nu pare să fie la fel de interesant şi de ofertant pentru a justifica măcar una dintre dimensiunile universului spiritual al poporului român. Desigur, trecem peste faptul că este mult mai uşor să vorbeşti despre o resemnare istorică în faţa unui potenţial element de violenţă şi ne întrebăm dacă, nu cumva, acest al doilea mit esenţial, al meşterului care sacrifică tot ce are mai scump pe lume pentru ca să dăinuiască zidul, este mult mai important, acum, la începutul secolului XXI, când avem nevoie de construcţii, mai mult decât oricând.

Dorel Vişan şi Mircea Albulescu în filmul Ana

Ei bine, în acest context special, filmul maestrului Alexa Visarion mi se pare cu atât mai important. Într-o conjunctură culturală şi socială particulară, unde valorile sunt dificil de identificat şi definit, «Ana» este un film care, deşi vorbeşte despre singurătate, are mereu în vedere, cadru cu cadru, dorinţa de a construi. Prin energia vulcanică a regizorului, care transcende pelicula cinematografică şi poate fi resimţită ca o putere de dincolo de imagine şi text, cred cu tărie că suntem martori la un moment interesant: filmul nu ne vorbeşte despre o construcţie eşuată, ci despre aşteptările a două personaje, care se coagulează şi prind contur într-o lume în care este sabotat actul simplu de a construi. Ceea ce rezultă din această retezare a aripilor este povestea Anei, iar scenariile din acest volum oferă o perspectivă asupra dimensiunii textuale a proiectului cinematografic.

Desigur, preocuparea lui Alexa Visarion pentru dimensiunea mitologică a construcţiei nu este nouă. Spectacolul «Meşterul Manole», după piesa lui Lucian Blaga, de la Teatrul Naţional din Cluj Napoca (1973), ne indică atenţia pe care regizorul o acordă unei dramaturgii speciale, mai dificil de configurat scenic. Piesa lui Blaga nu beneficiază de o structură dramatică clasică, ci se revendică din puterea metaforei. Manole trebuie să împlinească sacrificiul suprem pentru ca zidul bisericii să dăinuiască: contopirea Mirei (Anei) cu peretele viitoarei construcţii pleacă de la un moment marcat de teatru în teatru, detaliu care este rareori punctat de comentatorii operei blagiene: «Povestea cu jertfa omenească e – numai aşa – un joc. Un joc de albă vrajă şi întunecată magie, pe care-l vom face cu tine. (…) Fiindcă tu eşti aici din întâmplare. (…) Fiindcă între toţi şi toate tu eşti cea mai potrivită pentru joc». Din această scenă, care este, în viziunea noastră, cel mai important moment din piesa lui Lucian Blaga, se revendică dimensiunea ludică a personajelor din Ana: o Ea şi un El, lipsiţi de o identitate socială, cu o biografie măruntă, dar care se găsesc unul pe altul într-un topos special, câmpia, care devine, astfel, centru al universului. Dincolo de ratarea şi eşuarea personală a fiecăruia, ni se pare extrem de semnificativă evoluţia lor ca actanţi într-o adaptare postmodernă a mitului Meşterului Manole, în care eroul este omul simplu, aparent neînsemnat. Prin orizontalitatea câmpiei, maestrul Alexa Visarion ştie foarte bine să sugereze un element spre care tind personajele centrale ale filmului: cadrele largi cer un element de verticalitate, construcţia se revendică prin acţiunile şi visele Ei şi ale Lui. În acelaşi timp, pontonul din mijlocul lacului devine un fel de luntre a lui Caron, element solid, de fier, care depinde de un mediu acvatic. Cele trei timpuri din film trebuie privite şi receptate drept universuri care se întrepătrund, care nu sunt fixe: timpul mitului şi al scenariului pe care îl visează măruntul erou, El, se conjugă cu timpul dinainte de 1989, marcat de o propagandă monstruoasă a sistemului, care îl va învinge pe personajul nostru. În fine, ultimul timp al filmului este prezentul acţiunii, în care personajele se întâlnesc şi formulează mari întrebări cu privire la existenţa lor.

Alexa Visarion îşi lansează cartea la ICR New York

În sfârşit, mai trebuie spus că iniţiativa de publicare a scenariului, cu variantele sale, se adresează, desigur, publicului larg, dar avem în vedere mai ales pe studenţii la artă cinematografică sau actorie, care vor fi, astfel, martori la un procedeu interesant şi util de deconstrucţie a scriiturii filmice. Prin urmare, prezentul demers editorial se înscrie în contextul cultural promovat de către şcoala sibiană de teatru, prin Departamentul de Artă Teatrală şi Centrul de Cercetări Avansate în Domeniul Artelor Spectacolului de la Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu. Îi mulţumim maestrului Alexa Visarion şi aplaudăm energia şi puterea dânsului de a construi”.

De asemenea, la New York, Răzvan Vasilescu va prezenta un spectacol one-man show intitulat „Profu'”, un monolog scris de Jean Pierre Dopagne. Spectacolul se va juca în 3 mai, la “150 Public School”, la ora 19.00.

„Romanian Film Festival” la Stanford, UC Berkeley şi San Francisco State University

Cosmina Stratan şi Cristina Flutur vor participa la Romanian Fim Festival

Lungmetraje regizate de Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Nae Caranfil şi Tudor Jurgiu vor fi proiectate la cea de-a patra ediţie a “Festivalului de Film Românesc” de la Stanford, UC Berkeley şi Universitatea San Francisco State din California.

Cea de-a patra ediţie a festivalului se va desfăşura între 26 şi 29 aprilie 2014, tema evenimentului fiind „Tranziţii: Spiritualitatea şi viaţa contemporană în România”.

Vor fi proiectate filmele „După dealuri”, de Cristian Mungiu, premiat la Festivalul de la Cannes 2012 pentru scenariu şi interpretare feminină (Cosmina Stratan şi Cristina Flutur), „Câinele japonez”, de Tudor Jurgiu, „E pericoloso sporgersi”, de Nae Caranfil, „Evrei de vânzare”, de Radu Gabrea, „Superman, Spiderman sau Batman”, de Tudor Giurgiu, „Tuns, ras şi frezat”, de Bogdan Mureşanu, „Treizeci”, de Victor Dragomir, şi „Anatomia unei plecări”, de Şerban Oliver Tătaru.

Regizorul Şerban Oliver Tătaru şi actriţele Cosmina Stratan şi Cristina Flutur vor participa la ediţia din acest an a “Festivalului de Film Românesc” de la Stanford, fiind organizată şi o sesiune de întrebări şi răspunsuri (Q&A).

Filme româneşti la “Festivalul Internaţional de Film Istanbul”

Tudor Cristian Jurgiu la proiecţia peliculei Câinele japonez la Festivalul de Film de la Istanbul

Recent a avut loc la “Lütfi Kırdar Convention and Exhibition Center” ceremonia de închidere a “Festivalului Internaţional de Film Istanbul”. A XXXIII-a ediţie a celui mai prestigios festival de film din Turcia a fost structurată în 23 de secţiuni cuprinzând filme din toată lumea, întâlniri cu regizorii, sesiuni de master class, workshopuri şi dezbateri. La ceremonie au fost decernate premiile acestui an şi a avut loc o proiecţie a filmului “Blind” de Eskil Vogt, câştigător al Competiţiei internaţionale la această ediţie.

Cinematografia română a fost prezentă şi în acest an la festival, filmele “Câinele japonez”, în regia lui Tudor Cristian Jurgiu, “Trei exerciţii de interpretare”, regizat de Cristi Puiu, şi “The Zero Theorem”, o coproducţie britanico-americano-franco-română, regia Terry Gilliam, având proiecţii în cinematografele festivalului. Scenaristul Răzvan Rădulescu a fost membru al juriului în secţiunea de Competiţie internaţională, iar prozatorul şi criticul literar Angelo Mitchievici, autor al volumului „Cinema”, a făcut parte din juriul secţiunii FIPRESCI. Regizorul şi producătorul Ruxandra Cernat a luat parte la secţiunea „Meetings on the Bridge”. Aflată la cea de a noua ediţie în cadrul festivalului, „Meetings on the Bridge” este o secţiune dedicată în special coproducţiilor, aducând la aceeaşi masă oameni de film din toate ramurile industriei cinematografice.

Regizorul Tudor Cristian Jurgiu a fost prezent la proiecţiile lungmetrajului său de debut, “Câinele japonez”, ce a rulat la festival în zilele de 15, 16 şi 17 aprilie. Filmul a fost primit cu căldură de publicul turc, regizorul român fiind aplaudat la scenă deschisă de către spectatorii prezenţi. De asemenea, sesiunile de Q&A, organizate după proiecţii, au născut dezbateri vii, publicul participând entuziast la întâlnirea cu regizorul.

Prima ediţie a “Festivalului Internaţional de Film Istanbul” a avut loc în anul 1982. Festivalul conţine atât proiecţii de filme noi, cât şi retrospective, proiecţii de filme mute acompaniate de muzică live, concursuri de benzi desenate, expoziţii şi workshopuri de specialitate. Secţiunile festivalului cuprind competiţii naţionale şi internaţionale, cinematografia românească fiind premiată în repetate rânduri. La Istanbul au fost prezenţi regizori de film, actori şi producători din întreaga lume, având o excelenta publicitate în media audiovizual.

În ultimii ani, Institutul Cultural Român din Istanbul a avut o strânsă colaborare cu festivalul, directorul festivalului, Azize Tan, participând la “TIFF 2012” prin intermediul programului de mobilitate al ICR. Cineaştii români au fost nelipsiţi din juriul festivalului în ultimii ani şi au participat în mod constant la evenimentele din cadrul festivalului.

În cadrul strategiei de promovare în Turcia a noii cinematografii româneşti, ICR “Dimitrie Cantemir” din Istanbul a continuat colaborarea cu “Festivalul Internaţional de Film Istanbul”, sprijinind participarea cineaştilor români şi a filmelor româneşti în cadrul festivalului.

Cine-dezbateri cu documentarele “One World Romania”

Filme despre Drepturile Omului la Cine-Debat

În perioada aprilie-iunie, şapte filme din selecţia “One World Romania” – “Festivalul Internaţional de Film Documentar dedicat Drepturilor Omului” vor fi proiectate la Institutul Francez şi la Centrul Ceh, în cadrul unui ciclu de cine-dezbateri.

Institutul Francez, Fundaţia “Konrad Adenauer” – Programul „Statul de drept Europa de Sud-Est” şi Asociaţia “One World Romania” au conceput o serie de proiecţii urmate de discuţii, intitulate „Film-dezbatere: Filmarea drepturilor omului”. Acest proiect are scopul de a promova drepturile omului şi de a sprijini statul de drept în România.

Vor putea fi vizionate producţii recente de film documentar, premiate la importante festivaluri de film din lume şi care pun accent pe situaţia drepturilor omului în diferite ţări şi pe diferite continente. O parte semnificativă din această selecţie se concentrează pe Europa de Sud-Est.

Fiecare proiecţie va fi urmată de o dezbatere în prezenţa unor membri ai societăţii civile – experţi, profesori sau jurnalişti – pentru a permite analizarea subiectelor expuse în filme şi încurajarea dialogului social.

În lunile aprilie, mai şi iunie, vor fi proiectate şapte documentare inspiraţionale, şase prezentate în cadrul ediţiei recent încheiate a Festivalului “One World Romania” (martie 2014) şi unul din selecţia ediţiei precedente, „The Act of Killing”, film laureat la festivaluri de renume precum Berlin, “Bafta” şi “Premiile Academiei de Film Europene”.

Astfel, în 28 aprilie, la Centrul Ceh, puteţi viziona „Byeway”, în 29 aprilie, la Cinema “Elvire Popesco” va fi proiectată pelicula „Watchers of the Sky”. În 5 mai, este programat, la Centrul Ceh, filmul „The Art of Disappearing”, în 12 mai, în acelaşi loc, „Putin’s Games”, iar în 19 mai, „Here Be Dragons”. La Cinema “Elvire Popesco” sunt propuse „The Act of Killing”, în 27 mai, şi /„Judgment in Hungary”, în 24 iunie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.