Greutățile politice

Eu nu sunt pesedist! Eu nu sunt penelist! Eu nu sunt socialist! Eu nu sunt capitalist! Așa strigam eu de nebun când americanii au venit pe ocean până la noi! Americanii encyclopedici l-au căutat pe Orban şi l-au invitat la o emisiune transmisă în direct prin WorldNet în timp ce ECOLON, urmăritorul electronic şef, a înregistrat tot ce-şi şopteau celulele lui Orban. Celulele lui Orban s-au tăvălit de râs tot timpul emisiunii pentru că numai ele ştiau adevărul teribil al tuturor lumilor. Anume că bietele corpuri nu sunt altceva decât nişte uriaşe recipiente în care stările libere ale conştiinţei sunt transferate spre niveluri joase de energie spre a fi protejate de presiunea câmpurilor magnetice.

Cum şi cine se ocupă cu astfel de treburi atât de fascinante e o chestiune de siguranţă galactică. Eu, Orban, sunt dirijorul acestui balet cosmic. Cine sunt eu? Cum adică, cine sunt? Eu nu sunt pesedist! Eu nu sunt penelist! Eu sunt tartorul vostru, prostuţilor, eu conduc nenorocita asta de baracă stelară pe care voi o numiţi galaxie. Gata, la muncă bucureștenilor, că, uite, scade presiunea şi se opresc valţurile! Cum care valţuri? Alea prin care se toacă toată cărniţa speciilor pe cale de dispariţie ca să facem mititei pentru serbările câmpeneşti ale barosanilor din Univers. Iohannis? Nu, el e un derbedeu de iluzionist care vrea să vă uşureze de părăluţe. Nu e iluzionist. E bucătarul care o să facă din cărniţa voastră, prostuţilor, o plăcintă a la New York Encyclopedicus. Momentul următor este în această povestire cum că preşedintele continuă această gargară prezidenţială românească tremurând nasol de frică, ce să-i faci.

Morala acestei povestiri este că politichia din Biroul Oval și cu politichia de la Kremlin dau stări de depresie preşedinţilor României. Astfel că_coloana vertebrală a poporului român se îndoaie şi se înmoaie iremediabil după cum bubuie tunurile de la Navarone. Pardon, tunurile din Libia. Pardonez moi, Siria. În sfârşit, cheia acestei povestiri e că femeia de serviciu e de sex masculin. De fapt adevărata cheie a acestei povestiri este că un înger poposeşte pe geamul Președinției României şi stă la taclale cu femeia de serviciu. Îngerul e albastru sau violet sau galben sau portocaliu sau roşu-oţel așa după cum s-a călit oţelul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

1 Comentariu

  1. Domnule Bufnilă, văru’ Orban nu a fost spionat nici de CIA și nici BND(serviciul de informații german) în afacerea elevețiană Crypto AG. Pentru această chestiune ,Orban nu știe ce este!E supărat că CIA și BND l-au ignorat ca pe ultimul habarnist din lume! Cred că Putin nu știe nimic deorece KGB-ul era în vacanță pe malul Mării Negre!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.