Foametea din 1947 nu este un subiect foarte diferit de ceea ce poate urma pe fondul crizei medicale cu perspectivă tot mai îndelungată și față și de efectele secetei care pot duce la noi ordonanțe militare. Guvernul trage sforile electorale într-o izolare absolută față de realitatea din țară. Deși trimite în șomaj tehnic în al 12-lea ceas o parte din epidemicul sistem, nu există niciun proiect legislativ de reformare instituțională, cu disponibilizarea acestei monstruoase caracatițe pentru piața privată a muncii.
Reducerea numărului ministerelor, atât de lăudată de ministrul finanțelor, ar fi trebuit să aibă drept efect o uriașă decuplare de la fondurile publice a celor care au parazitat și blocat economia țării de pe pozițiile unor administratori-beneficiari direcți, pentru ca aceste afirmații să nu fie din zona manipulării. Nici acum când românii aflați în izolare la domiciliu i-au disperați cu asalt aeroporturile, prevestind o posibilă perioadă imposibil de gestionat, efect al catastrofalei administrări a banului public, guvernul nu se trezește și inventează tot felul de stratageme privind conservarea unor poziții intrate în schemele publice de personal. Doar un simplu aspect, cel privind digitalizarea, poate scoate economia și cetățenii români din capacana unui aranjament pus la cale cu zeci de ani în urmă, al recompensei electorale prin care statul nereformat a devenit o sursă de câștig incontrolabilă, contrară economiei libere și noii ordini de drept. România cozilor la ghișee este în consecință aceeași cu a cozilor la aeroport, cu a ogoarelor țării ajunse tarlale. Banii și proiectele pentru irigații sau pentru administrarea corectă a proprietăților agricole s-au dus în susținerea unui sistem public de natură absolut mafiotă.
Potențialul agricol al României a fost în ultimii ani supus unor proceduri economice de schimbare a proprietarilor, identice acelora prin care în anii ’50 au fost puși în situația să renunțe fiind aduși în imposibilitatea de-a le mai administra. Noua ordine de drept necesita tocmai adaptări și condiții legislative protecționiste pentru cetățenii români,pentru a repune în mișcare relația ancestrală în susținerea unei activități fundamentale. Neimplicarea statului iresponsabil a devenit astfel strategic pusă în scenă, nemaiexistând presiunea publică necesară modernizării și implementării infrastructurii. Agricultura românească a fost înlocuită cu importurile a căror produse infestate de pesticide și alte surse chimice nemonitorizate nici măcar periodic sau aleatoriu. Cât despre controlul calității producției interne, în condițiile date, nu există nicio situație care să permită minime strategii.
Lucrătorii români sunt obligați să migreze spre alte țări în condițiile în care agricultura românească a devenit doar exportatorul unor materii prime care vor reveni aici prelucrate, la prețuri deloc neglijabile. Acestea sunt chestiuni pe care Guvernul ar fi avut obligația să le rezolve. In România este pregătită o perfectă strategie pentru un spectru al al foametei, în care există doar preocuparea statului pentru impozitarea mănunchiului de pătrunjel al unor activități de supraviețuire, pentru asigurarea pensiilor speciale, lucrătorii fiind realmente obligați la muncă în folosul altor economii, tot pentru a asigura pensiile speciale.
România este în fața repetării foametei din 1947 iar guvernul de acum se arată cu tenacitate la fel perfid și lipsit de soluții ca acela de atunci.
Si eu zic ca recolte ca pe vremea lui Daea nu se mai fac,nu tine pămantul!E prea multă secetă la mijloc..hai,lasă-mă
Au „dezmembrat” o tara intreaga… Economia, Resursele Umane, Finantele… Romanii au inteles de ce nu era buna agricultura romaneasca si taranii din satele Romaniei care au hranit generatii care mancau infinit mai sanatos decat azi… Romania de ieri – azi plina de datorii – trebuia sa livreze muncitori educati si necalificati pentru economia de piata a altora… Romania nu mai avea nevoie de banci romanesti, de industria romaneasca – petrolul, gazele, resursele naturale trebuiau exploatate de intreprinderile altora- locurile de munca care au cladit candva o tara… au disparut, terenurile au fost „retrocedate”…, tara s-a inglodat in datorii fara ca cineva sa vada vre-o luminita la capatul tunelului… Sanatatea romanilor care lucreaza in strainatate nu mai este controlata periodic de nimeni pentru ca, luptand pentru existenta pe meleaguri straine, nu aveau nevoie de asa ceva in tara… Membrii familiilor romanesti plecand din tara la sute si mii de kilometri de casa pentru a castiga o paine… chiar atunci cand romanii se revad cu ocazia sarbatorilor… riscand orice pentru un loc de munca, pentru o paine… cand virusul si starea de urgenta „impusa” de autoritati trebuiau sa-i tina acasa si sa-i protejeze… Suntem o tara sau o colonie care de 30 de ani e administrata de guvernatori-fanarioti ?
Criza alimentară pentru Romania nu pentru altii
Hai sa plangem ca vine foametea.
Ale cui sant D-le Vieru marile terenuri agricole? Ale baronilor locali si ale arabetilor care au concesionat sute de mii de hectare
pe zeci de ani cu cateva sute de dolari.
Ia vedeti prin judetul Giurgiu, mai exista o palma de pamant, o balta,un iaz sa nu fie acaparate de baronii locali?
Acum dvs cereti sa vina Statul,Guvernul, sa le insamanteze terenurile. Daca se poate la ei sa ajunga numai profitul.