Reforma redevențelor, „cap de listă”

Creșterea redevențelor este una dintre măsurile incluse în planul fiscal al Guvernului, conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Marcel Boloș. Acesta a subliniat că, de exemplu, nivelul extrem de scăzut al redevenței pentru apa geotermală este unul dintre aspectele care necesită reformă.

Boloș a precizat că reforma propusă privind sistemul redevențelor „ar aduce beneficii” și din alte resurse naturale, inclusiv petrol și gaze. De asemenea, Ministerul Finanțelor lucrează și la modificarea sistemului prețurilor de transfer, pentru a limita practicile companiilor de a muta rezultatele afacerilor din România în afara țării, a explicat Boloș într-un interviu pentru Realitatea Plus.

Întrebat de ce nu există încă o decizie politică pentru mărirea redevențelor, Boloș a afirmat că reforma redevențelor este „cap de listă” în pachetul de măsuri fiscale.

„Dar credeți că prima reformă propusă în planul fiscal nu este chiar această reformă a redevențelor? Este exact acest lucru, de mai bună valorificare. Sunt exemple, ultimul dacă vreți, care este un fel de bătaie de joc la adresa statului, este apa geotermală, 0,01 bani pe litru de apă geotermală exploatată din pământ.

Este rușinos nivelul acesta al redevențelor. De asta am și propus ca prima reformă să fie a acestui sistem de redevențe, care practic ar aduce statului beneficii nu numai din resursele naturale, dar și din petrol, din gazele naturale”, a spus Boloș. Ministrul nu a oferit detalii suplimentare despre eventualele schimbări în ceea ce privește redevențele.

În afară de pachetul de măsuri fiscale aflat în lucru ca parte a negocierilor cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului, Ministerul Finanțelor pregătește și un pachet de modificări pentru regimul prețurilor de transfer, cu scopul de a limita sumele pe care marile companii private le mută din România către alte jurisdicții fiscale cu impozite mai favorabile. Cota de impozit pe profit din România este de 16%, considerată redusă în comparație cu statele dezvoltate.

În plus, în ultimii ani, practica multinaționalelor de a externaliza profituri către jurisdicții fiscale cu taxe foarte mici a fost abordată și de OCDE și UE. Nu este clar dacă demersul Ministerului Finanțelor este independent sau dacă reprezintă o transpunere în legislația națională.

„În pregătire pentru ceea ce înseamnă prețurile de transfer și combaterea acestui fenomen, care din calculele noastre este de ordinul zecilor de miliarde de lei, nu vreau să spun suma pentru a nu stârni din nou o furie… Modalitățile prin care se pune în practică partea aceasta de prețuri de transfer, transferul acesta de fonduri către societățile mamă, este unul în cadrul căruia firme cu cifre de afaceri de ordinul…

Îmi vine acum în minte ultima la care m-am uitat, 22 de miliarde de lei și pierdere fiscală de 230 de milioane de lei. Vă dați seama cât de dureros este când te uiți neputincios la aceste cifre. Problema acestor prețuri de transfer a fost dezbătută deseori. Este un fenomen care este de actualitate. Nu este o noutate pentru ceea ce înseamnă transferul de fonduri. Avem de luptat așa cum ne luptăm cu evaziunea fiscală, cum ne luptăm cu valorificarea acestor creanțe, așa cum ne luptăm cu lucruri care țin de normalitate și care converg către ceea ce înseamnă o mai bună colectare a banilor la buget”, a declarat Boloș, întrebat despre măsurile pe care România le ia pentru a limita externalizarea de fonduri de către multinaționale.

Ministrul nu a specificat dacă zecile de miliarde de lei se referă la pierderile din impozit neîncasat sau la sumele externalizate, menționând doar că ANAF nu a avut acces la baze de date internaționale esențiale pentru prețurile de transfer timp de mulți ani, din cauza costurilor ridicate. Acum, ANAF are acces la aceste baze de date.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.