Hidrogen din Dobrogea, transportat experimental prin gazoductul Tuzla-Podișor

Monopolul transportului de gaze din România, Transgaz, a demarat proiectul de construcție a unei facilități de producție a hidrogenului și de trasnport al acestuia, la început, experimental, pe conducta Tuzla – Podișor, potrivit unui document consultat de Cotidianul. Totodată, se va analiza aspectul tehnic al transportului hidrogenului pe conductă și se va testa un model de piață, pentru a vedea care este cererea potențială pentru H2.

Compania de stat caută acum finanțare pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, precizările fiind că adaptarea gazoductelor pentru a transporta și hidrogen presupune o cheltuială între 10 și 25% din investiția inițială. Cu toate cheltuielile, includerea hidrogenului în planurile de investiții este esențială, pentru că, recunoaște managementul Transgaz, este foarte greu de găsit finanțare la băncile europene, cum ar fi BERD sau BEI, care să nu presupună proiecte care să fie încadrate la stategia “verde” a Europei, decarbonizare și orientarea către combustibili nepoluanți.

Transgaz studiază acum modelul de afaceri din alte țări UE care să releve cum se amestecă H2 cu gazul, ca să fie ulterior vândut ca un gaz mai puțin poluant și sistemul prin care H2, odată introdus în conductă, se scoate la destinație , pentru a fi folosit în anumite industrii.

În acest moment, nu există o strategie guvernamentală care să vizeze H2 și nu există și nici reglementări specifice. În Planul Național de Reziliență și edresare sunt însă prevăzute sume pentru hydrogen: 1,3 miliarde euro în Pilonul 1, măsura 6 pentru energie regenerabilă și eficiență energetică și 600 de milioane de euro în Pilonul 3, măsura 5 – dezvoltarea infrastructurii de gaz în amestec cu hydrogen și alte gaze verzi.

În direcția nouă, care presupune utilizarea hidrogenului, Transgaz are concursul UPG Ploiești, așa cum publicația noastră deja a relatat Transgaz și UPG Ploiești vor lucra la producerea și stocarea de hidrogen

Noul combustibil „vedetă” în UE

Hidrogenul verde se poate folosi în transport, pentru traficul greu, pentru transportul maritim, pentru legătura dintre reţelele de gaz şi electricitate, pentru industria siderurgică, metalurgică şi chimică, a arătat recent Tudor Constantinescu, consilier principal al Directorului General pentru Energie, Comisia Europeană. El a precizat că este important să fie identificate proiecte viabile, mari, în care să fie implicaţi toţi actorii industriali, deoarece piaţa este în creştere şi există multe oportunităţi care pot fi valorificate.

Tudor Constantinescu a mai spus: „În acest moment, hidrogenul reprezintă mai puţin de 1% din mixul energetic, iar majoritatea este utilizat pentru producerea de îngrăşăminte decât pentru energie. Din procentul de 1%, doar 4% reprezintă hidrogen verde regenerat. În 2030, 55% din energie trebuie sa fie din surse regenerabile. Dacă ne uităm spre 2050, vom vedea că ponderea va creşte, dar va rămâne 40% din consumul final de energie care va fi sub formă de gaze sau combustibili lichizi care vor trebui şi ei decarbonaţi”.

El a arătat că în anul 2050, capacitatea de producţie a energiei verzi în Uniunea Europeană va creşte de la 1000 GW cât este în prezent, la 2800 GW. Comisia Europeană are în plan ca 2,6 milioane de vehicule să circule pe bază de hidrogen, până în anul 2030.