Horaţiu Răzvan Radu: „Este şi Meritul României”

Centrala Diplomatică de la Bucureşti s-a arătat mulţumită de faptul că Guvernul român a putut contribui la această soluţie reţinută de Curtea Europeană, prin exercitarea dreptului de intervenţie în cauza Tănase împotriva Republicii Moldova.

Astfel, în această cauză, Marea Cameră a Curţii Europene a decis în mod definitiv şi în unanimitate că măsura de interzicere a candidaturii pentru un mandat de Parlamentar a unei persoane ce deţine dublă cetăţenie, reprezintă o încălcare a prevederilor articolului 3 din Primul Protocol al Convenţiei, care garantează dreptul la alegeri libere, restricţiile în exercitarea unor drepturi politice nefiind justificate nici prin considerente istorice, cu atât mai mult cu cât, în prezent, Constituţia Republicii Moldova recunoaşte dubla cetăţenie. Curtea a luat această decizie în urma unei analize detaliate a circumstanţelor istorice care au marcat istoria Republicii Moldova.

În formularea hotărârii, Curtea a luat în considerare şi al 3-lea Raport al Comisiei Europene pentru Combaterea Rasismului şi Intoleranţei privind situaţia în Republica Moldova, adoptat la 14 decembrie 2007, şi Proiectul de opinie co-autorat de Comisia de la Veneţia şi Oficiul OSCE pentru instituţii democratice şi drepturile omului din 6 octombrie 2008.

Comuniştii de la Chişinău au încălcat Convenţia

Sub aspectul afirmării apartenenţei la o anumită etnie şi recunoaşterea acestui drept ca o componentă a vieţii private, în cauza Ciubotaru împotriva Republicii Moldova, Curtea (în formaţiune de Cameră) a decis că refuzul autorităţilor din Republica Moldova de a opera modificarea referirii la etnia unui cetăţean din Republica Moldova din „moldovean” în „român” reprezintă o încălcare a articolului 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Curtea a decis că solicitarea reclamantului de schimbare a menţiunii etniei nu se bazează doar pe criterii subiective ci şi pe „legături verificabile obiectiv cu grupul etnic românesc” şi că refuzul autorităţilor din Republicii Moldova de a răspunde solicitării nu este justificat, nici măcar în context istoric. Astfel, Curtea a constatat că deşi în perioada sovietică a existat o practică privind înregistrarea în registrele de stare civilă, a membrilor grupului majoritar drept moldoveni, au existat, deşi puţine, şi înregistrări ale unor persoane ca etnici români.

În cauza Tănase împotriva Republicii Moldova, printr-o hotărâre de Cameră din 18 noiembrie 2008, Curtea a constatat, în unanimitate, că cererea este admisibilă şi că dreptul reclamantului de a fi ales a fost încălcat.
În urma înaintării unei solicitări de retrimitere de către statul pârât, admisă de Curte la 6 aprilie 2009, cererea a fost supusă reexaminării de către Marea Cameră.

Guvernul român şi-a exercitat dreptul de a interveni în cauză, trimiţând observaţiile sale prin intermediul Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului – din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, şi participând la audierile publice, care s-au desfăşurat la sediul Curţii la data 16 septembrie 2009.

Hotărârea pronunţată în cauza Tănase c. Republicii Moldova este definitivă, iar hotărârea în cauza Ciubotaru c. Republicii Moldova va rămâne definitivă în termen de 3 luni de la pronunţare.

Subsecretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti şi Agent Guvernamental al României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Horaţiu Răzvan Radu a explicat, într-un scurt interviu pentru cotidianul.ro care sunt semnificaţiile acestei decizii.

Care a fost istoricul acestei cauze ? De ce a intervenit Guvernul roman?

Cauza Tănase contra Moldovei a avut la origine plângerea introdusă la CEDO în decembrie 2007 de Alexandru Tănase, actualul ministru al justiţiei din republica Moldova şi Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului. Aceştia au susţinut în faţa CEDO că modificările aduse la acel moment legislaţiei electorale din Republica Moldova erau discriminatorii şi le încălcau dreptul de a participa la alegerile parlamentare care urmau să aibă loc în 2008 şi de a-şi exercita mandatul de parlamentar. În fapt acele dispoziţii legislative obligau posesorii de dublă cetăţenie să iniţieze procedura renunţării la cealaltă cetăţenie decât cea moldovenească pentru a le putea fi validat mandatul de parlamentar, în cazul în care ar fi fost aleşi. Având în vedere că pe lângă cetăţenia moldovenească cei doi reclamanţi deţineau şi cetăţenia română, Guvernul român a intervenit în cauză în favoarea celor doi reclamanţi.
La data de 18 noiembrie 2008 o Cameră formată din 7 judecători ai CEDO a decis că lui Alexandru Tănase i s-a încălcat dreptul la alegeri libere prevăzut de articolul 3 din primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Ce s-a întâmplat cu plângerea lui Dorin Chirtoacă?

Plângerea lui Dorin Chirtoacă a fost respinsă întrucât acesta îşi manifestase public dorinţa de a rămâne primar al Chişinăului, chiar dacă ar fi obţinut un mandat de deputat, astfel că dispoziţiile legii electorale nu i s-ar fi aplicat.Ulterior Guvernul moldovean a cerut trimiterea cauzei la Marea Cameră pentru o nouă analiză.

Guvernul român de cine a fost reprezentat ?

La 16 septembrie 2009 la Palatul Drepturilor Omului din Strasbourg s-a desfăşurat o şedinţă publică în această cauză, unde Guvernul român şi-a expus argumentele sale. Guvernul român a fost reprezentat de o echipă a Ministerului Afacerilor Externe formată din Răzvan Horaţiu Radu, Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Ileana Popescu, Irina Cioponea şi Diana Tase, consilieri. Însă pentru fundamentarea aceste cauze au lucrat mai multe departamente din Ministerul Afacerilor Externe.

Care este importanţa acestei hotărâri?

Hotărârea Marii Camere din 27 aprilie 2010 a fost dată tot cu unanimitate de voturi, confirmând Hotărârea Camerei din 18 noiembrie 2008.
Practic, CEDO a apreciat că blocarea accesului persoanelor cu multiplă cetăţenie la alegerile parlamentare reprezintă o măsură disproporţionată, neconformă cu standardele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, Curtea şi-a însuţit o serie de argumente importante invocate de Guvernul român atât în scris cât şi în şedinţa publică din septembrie 2009.
Între timp, noile autorităţi de la Chişinău au amendat legislaţia electorală înlăturând dispoziţiile neconforme standardelor convenţionale care au fost analizate de Curtea Europeană prin această hotărâre.

Carte de vizită
Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a a urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii, după care a fost numit procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, apoi procuror definitiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi ulterior la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, activând succesiv în cadrul Biroului de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog şi al Secţiei de Urmărire Penală.
Răzvan-Horaţiu Radu este absolvent al Facultăţii de Drept, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi (1997-2001), a absolvit cursurile Academiei Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, are un master în Relaţii Internaţionale la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.

Decizia CEDO

Deputaţii moldoveni care deţin şi cetăţenie română nu pot fi obligaţi să renunţe la aceasta pentru a rămâne în funcţii, a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), informea AFP citată de Mediafax.
Legislaţia Republicii Moldova le interzice din 2008 deputaţilor să îşi exercite mandatul dacă deţin dublă cetăţenie.
Judecătorii CEDO, sesizaţi de deputatul Alexandru Tănase, indignat că a fost forţat să renunţe la cetăţenia română pentru a deveni parlamentar, a remarcat că toţi deputaţii afectaţi de această interdicţie sunt din fosta opoziţie.
"Majoritatea moldovenilor au dublă cetăţenie şi aceste persoane au dreptul să fie reprezentate de deputaţi care să le exprime preocupările", au argumentat magistraţii CEDO.
Autorităţile de la Chişinău au explicat că scopul legii din 2008 era să asigure "loialitatea" deputaţilor faţă de statul moldovean.
"Faptul că deputaţii moldoveni cu dublă cetăţenie pot opta să susţină un proiect politic pe care unii îl consideră incompatibil cu principiile actuale ale statului moldovean nu înseamnă că încalcă regulile democratice", precizează CEDO.
Din această cauză, dispoziţiile legii din 2008 sunt "disproporţionate" şi încalcă dreptul la alegeri libere, încheie CEDO.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.