Impotența și duplicitatea ”Europei germane”

În decembrie anul trecut, Lituania a decis să permită deschiderea unei reprezentanțe oficiale a Taiwanului, chiar sub acest nume, nu sub numele capitalei Taipei. Este un consulat de facto. Beijingul a reacționat imediat la încălcarea politicii ”o singură China”: și-a rechemat ambasadorul, a suspendat transportul feroviar către Lituania, a redus limita de credit pentru companiile lituaniene, a interzis importurile de alimente din Lituania și lansat și acuzații de rasism și antisemitism la adresa guvernului de la Vilnius.

În ultimele luni, Taiwanul a lansat o ofensivă diplomatică și economică pentru a câștiga parteneri și aliați în Europa. A vizat în special statele baltice, Slovacia și Cehia. A găsit parteneri în Lituania (unde președintele Gitanas Nauseda, care a învins-o pe Ingrida Simonyte, actualul premier, la prezidențialele din 2018, a avertizat totuși că decizia guvernului de a permite deschiderea reprezentanței Taiwanului a fost o ”greșeală”), în Slovacia condusă de președinta ongistă Zuzana Caputova, și la Primăria din Praga. Țările care întăresc parteneriatele primesc acces în industriile high-tech taiwaneze, iar pentru Lituania a fost creat un fond de investiții de 200 de milioane de dolari.

Cea mai dură sancțiune pe care China a impus-o Lituaniei a fost interzicerea importurilor de produse fabricate în Europa cu contribuția Lituaniei. Oficial, Beijingul neagă că ar fi luat o asemenea măsură și arată că este vorba doar despre revolta unor companii chineze. Asta a lovit în primul rând Germania. Compania de componente auto Continental este forțată să nu mai folosească fabrica sa din Kaunas,  Lituania, dacă vrea să mai exporte în China sau dacă nu vrea să-i supună acestui risc pe constructorii auto germani cărora le furnizează componente.

În acest fel, o decizie a guvernului unui stat baltic a ajuns temă de dezbatere serioasă la Berlin. Intră în scena lobbyul patronatelor din Germania, BDI. Potrivit Financial Times, companiile germane au criticat China pentru sancțiunile aplicate Lituaniei și au spus că, pe termen lung, China își va da astfel un ”autogol”. Mai ascuns in articolul ziarului financiar britanic apare însă următoarea precizare: ”Ca o lovitură dată Lituaniei pentru întărirea legăturilor cu Taiwanul, BDI a criticat statele care ”nu sunt în pas” cu politica UE. «Este important să menținem relațiile economice cu China la un nivel ridicat», arată BDI, care a cerut Berlinului să intervină la nivel diplomatic”.

O poziție similară are CEO-ul companiei Siemens, Roland Busch, într-un articol publicat, la finalul anului trecut, de Suddeutsche Zeitung. El a avertizat că nu trebuie să se ajungă la confruntare cu Republica Populară Chineză, cu care trebuie încheiate acorduri în spiritul ”respectului reciproc”. ”China este o țară foarte încrezătoare în ea însăși. În 20 de ani, a scos din sărăcie un miliard de locuitori și a creat o clasă de mijloc veritabilă”, a spus șeful Siemens. Greșelile Chinei ”nu pot fi rezolvate printr-o politică externă a confruntării”, a spus Busch. Remarcile șefului Siemens au fost interpretate ca o atenționare pentru noul ministru de Externe, Annalena Baerbock, lidera Verzilor germani, care a avut în campania electorală o poziție dură față de China.

Până acum, Germania nu a mișcat la nivel diplomatic în relația cu China, după episodul lituanian. Avem doar o declarație a șefei diplomației germane, ecologista Annalena Baerbock: ”Noi, ca europeni, suntem solidari cu partea lituaniană”. De notat este că aceasta declarație laconică a fost făcută după întâlnirea cu secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, care a fost mult mai vocal, care a spus că „nu este vorba doar despre Lituania, ci de fiecare țară din lume, care ar trebui să ducă o politică externă independentă, fără asemenea coerciții”.

Ne putem întreba ce se va întâmpla dacă Slovacia va lua o decizie similara cu cea din Lituania, iar China ar interzice importurile de produse din Slovacia, care are multe uzine auto ale constructorilor germani.

Așadar, o țară mica din UE ia o decizie (independent, la sugestia sau cu susținerea SUA) care este împotriva intereselor Chinei. Marile afaceri germane au de suferit de pe urma sancțiunilor impuse de China acelei țări. Lobbyul patronatelor germane se revoltă și cere Berlinului să aplice o corecție acelei țări UE. Imediat intră în scenă SUA, care aplică Germaniei o corecție, voalată pentru moment.

Ei bine, toate acestea se întâmplă în timp ce UE (dominată de Germania) vede cum două mari puteri discută peste capul ei chestiuni cruciale legate de securitatea Europei. Una dintre puteri este Rusia, cealaltă Statele Unite. Ce relație are „Europa germană” cu aceste mari puteri? Ignoră Rusia, cu excepția cazurilor în care vinde automobile în Rusia, cumpără gaze și îi primește pe oligarhii ruși cu tot cu averile lor. Ce relație are cu SUA? Amenințări mai mult sau mai puțin voalate cu sancțiuni și contrasancțiuni, cu taxe vamale.

UE condusă de Germania (până de curând, de Angela Merkel) a ajuns în aceste zile ale discuțiilor ruso-americane ca un copil în timpul unui divorț, cu decizii esențiale pentru viitorul lui care se iau peste capul lui. Poate niciodată nu a fost mai limpede cât de impotentă este UE și cât de duplicitară este politica stabilită la Bruxelles/Berlin pentru statele membre. Așa se întâmplă când politica externă a UE este condusa de Germania, iar politica externă a Germaniei este condusa de lobbyul marilor companii exportatoare.

Tot la începutul acestui an, ministrul german al Economiei a declarat: ”Avem nevoie de imigranți pentru a rezolva problema lipsei forței de muncă”. O serie de analiști economici au tradus astfel aceasta declarație: ”Trebuie să ținem salariile cât mai jos, pentru a nu crea inflație”. Practic, Germania dorește să producă pe mai departe mai mult decât consumă, să economisească mai mult decât cheltuiește, să exporte mai mult decât importă, în timp ce lasă celelalte guverne în UE sa țină jos moneda euro (ceea servește exporturilor germane) împrumutându-se tot mai mult. Germania însă nu lasă aceste țări să se împrumute decât din UE, adică din Germania, nu cumva să ia investiții din China, și, în plus, mai și critică aceste țări pentru risipa pe care o fac.

Dacă situația în care se află Lituania, prinsă între avântul anti-China al SUA și mercantilismul german, nu este singulară, ci dimpotrivă, atunci ”autonomia strategica europeană” despre care vorbește președintele Franței de ani de zile nu este altceva decât autonomia strategica a marilor corporații germane și franceze de a face profit cat mai mare și de a-și asigura exclusivitate pe piețele țărilor UE.

Această Europă este cea care își exprimă solidaritatea, își oferă sprijinul pentru Ucraina și amenință Rusia cu sancțiuni. Rusia are un PIB mic în raport cu UE și SUA, însă are resurse aproape nelimitate de care Europa depinde, iar politica rusă, cel puțin pentru moment, nu este decisă de oligarhii ei. Se va speria Rusia de o Europă care nu poate lupta, ci caută doar profitul pentru Germania și Franța, și de Statele Unite aflate în prag de alegeri pentru Congres și în fața unei alegeri între inflație galopanta și mari turbulențe pe bursă și prin conturile marilor companii?

Aceasta este Europa pe care Statele Unite doresc să o atragă ca aliat într-un război economic cu China. Va face Germania acest pas, vor face acest pas marile companii germane care obțin profituri uriașe în China? Viitorul economic pe termen mediu al țărilor din regiunea României (dominate de capitalul străin, de afacerile germane și de lobbyul lor la nivel politic) va depinde nu de guvernele lor, ci de pârghiile pe care SUA si Germania le vor folosi pentru a ajunge la un răspuns la întrebarea de mai sus.

După problemele interne și la nivel UE pe care și le-a creat guvernul Lituaniei cu deschiderea reprezentanței Taiwanului, guvernul de la Taipei a găsit cu cale să-ți arate solidaritatea cu guvernul baltic cumpărând 20.000 de sticle de rom lituanian refuzate de Beijing, după cum scriu si BBC, și The Washington Post, și The Guardian. Guvernul taiwanez a început să publice rețete de aperitive cu rom și a îndemnat populația să cumpere băutura la finalul lunii ianuarie, când va ajunge in Taiwan.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.