În UE, o lentoare insultătoare devine un succes istoric

Liderii statelor UE s-au întâlnit, joi, prin videoconferință, pentru a discuta despre crearea unui fond de relansare a economiei UE. Falia dintre sudul în criză al Europei și nordul „zgârcit” nu s-a îngustat. Toate statele membre sunt de acord că este necesar un fond UE pentru realansarea economică, un fond care să meargă până la peste un trilion de euro, însă aceleași state sunt incapabile să se pună de acord asupra detaliilor.

De aceea, summitul de joi a fost un nou eșec: nu a existat o declarație a Consiliului European la finalul conferinței, căci nu existat deloc unanimitate pe parcursul dezbaterilor. Pentru a masca acest eșec, președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a recurs la o declarație a Președinției Consiliului European, pentru care nu este nevoie de unanimitate, o declarație în care a prezentat toate aspectele pozitive ale întâlnirii. Însă este o declarație și nimic mai mult, un truc de comunicare prin care UE a încercat să evite situația în care presa să prezinte videoconferința ca pe un fiasco.

Dezacorduri flagrante

Strategia de comunicare nu a funcționat. Întreaga presă europeană deplânge incapacitatea liderilor UE de a ajunge la un acord pentru relansarea economiei. Singurul aspect pozitiv este remarcat de El Mundo: ”Reacția pare de o lentoare și de o insuficiență aproape insultătoare. Însă, dacă o comparăm cu crizele anterioare, când au trebuit să treacă aproape patru ani pentru a se lua decizii de această amploare, acum avem de-a face cu un succes istoric”.

”Dezacordurile dintre statele membre asupra valorii fondului și a repartizării lui au rămas flagrante”, scrie cotdinaul spanio El Pais. Ca și până acum, Franța, Italia și Spania au dorit ca acest fond de relansare să ia forma unor subvenții pentru economiile cele mai lovite de criza provocată de izolarea la domiciliu ca răspuns la pandemie. Însă economiile din nordul continentului, așa-zișii zgârciți, cu Germania si Olanda in frunte, s-au opus. Pentru Angela Merkel, scrie Financial Times, subvențiile ”nu intră în categoria a ceea ce am putea accepta”. Președintele Franței este însă in favoarea ”unor adevărate transferuri bugetare” – un termen ceva mai îndulcit pentru subvenții. Macron a spus în videoconferința că, ”dacă lăsăm să cadă o parte din Europa, va cădea întreaga Europă”. Angela Merkel s-a opus din nou creării unor obligațiuni europene prin care să fie puse în comun datoriile tuturor statelor membre euro, însă a semnalat că Germania ar putea accepta o creștere sensibilă a contribuției sale la bugetul UE pentru perioada 2021-2027”. Este un pas înainte, având în vedere că Berlinul excludea acest lucru în urmă cu două luni.

Pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, această concesie a Germaniei pentru majorarea bugetului UE va fi ”singurul instrument” pentru depășirea crizei. Însă până la prezentarea unui plan de buget UE va trebui să mai așteptăm până pe 6 mai.

Dintre toate instituțiile europene, Banca Centrală Europeană este singura care a acționat cu adevărat până în momentul de față. Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat că există riscul ”de a face prea puțin și prea târziu, având în vedere că este estimată o cădere cu 15% a PIB-ului zonei euro în 2020”, scrie The Guardian.

Granturi sau împrumuturi? Țările nordice nu vor sa dea ”cadouri”

Ce s-a întâmplat totuși la summitul ținut prin intermediul internetului? Arătam că Germania a făcut o concesie – o contribuție mai mare la bugetul UE pe următorii șapte ani. Este vorba despre o majorare a contribuției la bugetul UE de la 1% din PNB, la 2% din PNB. Desigur, nu este vorba despre o contributie mai mare doar a Germaniei, ci a tuturor statelor UE. În acest fel, UE va avea cel mai mare buget din istoria sa, de peste 2.000 de miliarde de euro. Bugetul acesta va ajuta la refacerea economiei, urmând să fie legat de un Fond de Relansare.

Marea problemă rămâne însă cum va fi finanțat acest fond și cum vor beneficia statele de pe urma lui: prin împrumuturi sau prin granturi? Diferența este că împrumuturile trebuie rambursate, iar granturile nu. Firește, statele din sud și Franța sustin ideea granturilor pentru refacerea economiei, în timp ce Austria, Olanda, Finlanda și Germania susțin ideea împrumuturilor, căci vor să primească înapoi banii pe care i-au pus la fondul comun european.

Obligațiunile perpetue susținute de Spania și Soros

În rezolvarea acestei dispute au fost făcuți doi mici pași înainte, ambii din partea statelor din sudul UE, nu a ”zgârciților”. În primul rând, premierul Italiei, Giuseppe Conte, a semnalat că nu mai ține cu dinții de emiterea obligațiunilor comune în zona euro, respinse cu fermitate de statele nordice. Pe de altă parte, guvernul Spaniei a venit cu ideea emiterii unor obligațiuni perpetue, obligațiuni care nu au scandență și o dobândă foarte mică. Pentru a evita ”cadourile”, ceva ce Germaniei și Olandei nu le place, Madridul a venit cu ideea împrumuturilor prin aceste obligațiuni perpetue sau pe termen foarte lung. În cazul lor, dobânzile pe care le are de plătit zona euro ca emitent sunt foarte mici dar pe termen nelimitat. Însă marele avantaj, pentru îmbunarea statelor nordice, este că asemenea obligațiuni nu vor ajunge niciodată la scandență și astfel statele bogate nu vor trebui să plătească în locul altor membri UE. Cine va plăti însă dobânda? Ei bine, Comisia Europeană, din bugetul ce va fi majorat.

Acest sistem al obligațiunilor perpetue e fost susținut și de George Soros, într-un editorial publicat cu doar o zi înainte de summitul european. Soros are însă o observație. ”Nu reiese limpede din propunerea spaniolă dacă bugetul multianual al UE va fi subordonat obligațiunilor perpetue sau dacă acestea din urmă vor fi subordonate bugetului multianual. Având în vedere dificultatea ajungerii la un acord pe bugetul multianual al UE, daca este corectă ultima interpretare, atunci obligațiunile perpetue ar putea fi emise prea târziu sau niciodată”.

Spania dorește ca prin aceste obligațiuni perpetue să se finanțeze un fond european de refacere economică de circa 1.500 de miliarde de dolari, in timp ce Ursula von der Leyen vorbește despre un fond de 1.000 de miliarde de euro.

Nimic din toate cele de mai sus nu a fost stabilit. Totul este în faza de proiect, iar Comisia va trebui sa vină cu noi propuneri, pe 6 mai. Singurul lucru asupra căruia s-a căzut de acord este că Europa are nevoie de un fond de relansare economică. În rest, rămâne ca UE sa studieze. Or, arată analiștii financiari, piețele nu vor studii, vor acțiune, iar acțiunea este împiedicată de structura complicată a zonei euro. ”Euro este o soluție de secolul 21 la probleme din secolul 20. Acum suntem în era monetizării datoriilor, iar țările europene nu pot participa la acest proces”, spune analistul Adam Button, citat de Forex Live.

De 540 de miliarde de euro speranță

Singurul lucru asupra căruia s-a căzut de acord, iar asta pentru că fusese dezbătut și la ultima videoconferință a celor 27,a fost un pachet de ajutor de 540 de miliarde de euro care va fi operațional începând de la 1 iunie. De  acest pachet de ajutor vor putea beneficia integral doar țările din zona euro, nu și statele central și est-europene care nu au adoptat moneda comună. De ce? Pentru că cele 540 de miliarde vin din trei surse: Mecanismul European de Stabilitate (circa 2% din PIB-ul statelor euro), care va da circa 240 de miliarde de euro la acest fond; Banca Europeană de investiții, care va oferi circa 200 de miliarde de euro pentru finanțarea companiilor, în special IMM-uri (BEI este o bancă a țărilor europene, diferită de Banca Centrală Europeană – banca euro – și este finanțată din contribuțiile fiecărui stat membru UE); și așa-zisul fond SURE pentru reducerea riscurilor de șomaj, un fond care creat pentru a menține locurile de muncă pe perioada închiderii economiei și, apoi, pentru a permite companiilor să reducă programul de lucru fără a reduce însă și numărul de angajați sau a le reduce salariul. Acest din urmă fond este creat prin contribuția raportată la PIB fiecărui stat membru UE, până la acumularea a 25 de miliarde de euro. Restul banilor vor veni din împrumururi făcute de SURE pe piețele financiare.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

8 Comentarii

  1. Deci Romania nu va primi practic nimic,ba mai mutl va contribui la zona euro ,desi nu faca parte din ac.zona!În prezent, euro (EUR) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale UE. Ele formează zona euro.
    Statele membre din zona euro
    Deși toate țările din UE fac parte din uniunea economică și monetară (UEM), 19 dintre ele și-au înlocuit monedele naționale cu moneda unică, euro. Aceste țări formează zona euro.
    Austria
    Belgia
    Cipru
    Estonia
    Finlanda
    Franța
    Germania
    Grecia
    Irlanda
    Italia
    Letonia
    Lituania
    Luxemburg
    Malta
    Țările de Jos
    Portugalia
    Slovacia
    Slovenia
    Spania
    TArile de Jos sunt bogata si zgarcita Olanda, tara casatoriei intre persoane de acelasi sex etc.
    Vom da si AUstriei etc.pt.ca Romania e mai „proasta”!A auzit cineva vreun cuvant d ela Iohannis pe tema aceasta ,fiind atatea summituri la UE unde el habar nu are de capul lui ?

  2. Lentoarea este premiata oriunde si oricand mai ales cand se strange latul la gatereaza traitorului de pe glob pe acest pamant! Pare ca usir usor se arata clar si la vedere calculul meu, desi vreau sa fi gresit!

  3. Lentoarea din titlul arti-
    colului este fix pe gustul lui Iohannis. Pana se gan-
    deste Scrasnila sa zica ceva
    scapam naibii si de pande-
    mie. Oricum nu are timp sa se bata pentru Romania, pen-
    tru el e doar o tara de con-
    junctura. Si nu are timp si
    din alt motiv: si-a facut un
    hobby din a vizita spitale
    de campanie goale, etaland
    „curajul” unui iepuras. Alt-
    fel, cum sa ceara el ceva
    Angelei Merkel, careia nu
    stie sa-i spuna decat
    „jawohl”.

  4. Pai care Johannis ???ce sa spuna babalaul asta?,….noi nu suntem nici macar in spatiul schengen.

  5. Criza coronavirus – una medicală, dar de asemenea amploare încât a dus la o criză politică, este adevărat încă ţinută sub preş şi, mai ales din acest motiv, – inexorabil va duce la una economică majoră. Acest lucru va grăbi evoluţiile rele din UE, nu pe cele bune, nu de alta dar crizele scot din oamenii răi ceea ce au mai rău, iar din cei buni ceea ce au mai bun, doar că aceştia din urmă în lumea lacomă şi indiviualistă construită cu migală după Războiul Rece (în Occident proces pornit cu cel puţin două decenii înainte) sunt tot mai puţini. Ori, dincolo de statute, instituţiile sunt formate din oameni. Iar birocraţiile vechi mai şi crează cutume pe seama găurilor de legislaţie inevitabile.
    Se va destrăma? Habar nu am. Dar sigur faliile dintre Statele euro, cele non euro, dintre cele de Nord şi cele de Sus vor creşte la dimensiuni greu de gestionat.
    Ce înseamnă pentru România? Zile, luni, ani foarte grei. Nu ne-ar fi mai bine în afara UE, dimpotrivă ar putea fi o catastrofă, dar tot am ajuns politic târziu în Europa.

  6. Oricum citeşti informaţiile este clar că Nordul nu are de gând să schimbe cursul financiar al multor ultime decenii mereu către pungile strânse la dat şi largi l-a luat ale Nordului. În virutatea acestei filozofii de bază a construcţiei UE faptul că „Austria, Olanda, Finlanda şi Germania susţin ideea împrumuturilor” şi nu cea granturilor este „natural”. „Frica” acestor ţări nu este că împrumuturile nu vor fi restituite (chiar dacă nu sunt tot în câştig sunt) ci că ţările împrumutate sau beneficiare de granturi, dezvoltându-se corect şi constant, nu mai pot fi jecmănite de forţă de muncă ieftină inclusiv forţă de muncă înalt calificată gata pregătită (aşadar per total de-a dreptul ieftină) vacanţe ieftine, bogăţii ale solului şi subsolului etc.
    Iar teoria că beneficarii de granturi sunt mai „neatenţi” cu cheltuirea banilor din granturi decât cu cei proveniţi din împrumuturi poate că era valabilă înaintea erei neoliberal-reacţionare a lăcomiilor şi lipsei de transparenţă.
    Cu alte cuvinte deocamdată Nordul gripează mecanismele de finanţare până când Statele sale îşi repornesc economiile la turaţie rezonabilă ca să menţină ba chiar să mărească decalajele.

  7. bis dat qui cito dat .
    Da de doua ori cel ce da repede .
    Exista un grup de tari care dispun de bani pt relansare. Intarzierea acordarii de bani in tr-un fel sau altul , contribuie la marirea discrepantei intre cei cu bani si statele fara bani . Deci , cei cu bani au tot interesul sa traga de timp .

  8. Daca se vrea marirea cotei contibutiei de la 1% la 2%, cum dreack ajuti tarile?Adica prima data sa dai mai mult ca sa primesti mai mult in conditiile in care esti la pamint.Iar fondul(ca sa nu zic fundul)va fi impartit ca de obicei:rechinii 95% iar labusii ,restul.Curat constitutional.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.