În UE, o lentoare insultătoare devine un succes istoric

Liderii statelor UE s-au întâlnit, joi, prin videoconferință, pentru a discuta despre crearea unui fond de relansare a economiei UE. Falia dintre sudul în criză al Europei și nordul „zgârcit” nu s-a îngustat. Toate statele membre sunt de acord că este necesar un fond UE pentru realansarea economică, un fond care să meargă până la peste un trilion de euro, însă aceleași state sunt incapabile să se pună de acord asupra detaliilor.

De aceea, summitul de joi a fost un nou eșec: nu a existat o declarație a Consiliului European la finalul conferinței, căci nu existat deloc unanimitate pe parcursul dezbaterilor. Pentru a masca acest eșec, președintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a recurs la o declarație a Președinției Consiliului European, pentru care nu este nevoie de unanimitate, o declarație în care a prezentat toate aspectele pozitive ale întâlnirii. Însă este o declarație și nimic mai mult, un truc de comunicare prin care UE a încercat să evite situația în care presa să prezinte videoconferința ca pe un fiasco.

Dezacorduri flagrante

Strategia de comunicare nu a funcționat. Întreaga presă europeană deplânge incapacitatea liderilor UE de a ajunge la un acord pentru relansarea economiei. Singurul aspect pozitiv este remarcat de El Mundo: ”Reacția pare de o lentoare și de o insuficiență aproape insultătoare. Însă, dacă o comparăm cu crizele anterioare, când au trebuit să treacă aproape patru ani pentru a se lua decizii de această amploare, acum avem de-a face cu un succes istoric”.

”Dezacordurile dintre statele membre asupra valorii fondului și a repartizării lui au rămas flagrante”, scrie cotdinaul spanio El Pais. Ca și până acum, Franța, Italia și Spania au dorit ca acest fond de relansare să ia forma unor subvenții pentru economiile cele mai lovite de criza provocată de izolarea la domiciliu ca răspuns la pandemie. Însă economiile din nordul continentului, așa-zișii zgârciți, cu Germania si Olanda in frunte, s-au opus. Pentru Angela Merkel, scrie Financial Times, subvențiile ”nu intră în categoria a ceea ce am putea accepta”. Președintele Franței este însă in favoarea ”unor adevărate transferuri bugetare” – un termen ceva mai îndulcit pentru subvenții. Macron a spus în videoconferința că, ”dacă lăsăm să cadă o parte din Europa, va cădea întreaga Europă”. Angela Merkel s-a opus din nou creării unor obligațiuni europene prin care să fie puse în comun datoriile tuturor statelor membre euro, însă a semnalat că Germania ar putea accepta o creștere sensibilă a contribuției sale la bugetul UE pentru perioada 2021-2027”. Este un pas înainte, având în vedere că Berlinul excludea acest lucru în urmă cu două luni.

Pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, această concesie a Germaniei pentru majorarea bugetului UE va fi ”singurul instrument” pentru depășirea crizei. Însă până la prezentarea unui plan de buget UE va trebui să mai așteptăm până pe 6 mai.

Dintre toate instituțiile europene, Banca Centrală Europeană este singura care a acționat cu adevărat până în momentul de față. Președinta BCE, Christine Lagarde, a avertizat că există riscul ”de a face prea puțin și prea târziu, având în vedere că este estimată o cădere cu 15% a PIB-ului zonei euro în 2020”, scrie The Guardian.

Granturi sau împrumuturi? Țările nordice nu vor sa dea ”cadouri”

Ce s-a întâmplat totuși la summitul ținut prin intermediul internetului? Arătam că Germania a făcut o concesie – o contribuție mai mare la bugetul UE pe următorii șapte ani. Este vorba despre o majorare a contribuției la bugetul UE de la 1% din PNB, la 2% din PNB. Desigur, nu este vorba despre o contributie mai mare doar a Germaniei, ci a tuturor statelor UE. În acest fel, UE va avea cel mai mare buget din istoria sa, de peste 2.000 de miliarde de euro. Bugetul acesta va ajuta la refacerea economiei, urmând să fie legat de un Fond de Relansare.

Marea problemă rămâne însă cum va fi finanțat acest fond și cum vor beneficia statele de pe urma lui: prin împrumuturi sau prin granturi? Diferența este că împrumuturile trebuie rambursate, iar granturile nu. Firește, statele din sud și Franța sustin ideea granturilor pentru refacerea economiei, în timp ce Austria, Olanda, Finlanda și Germania susțin ideea împrumuturilor, căci vor să primească înapoi banii pe care i-au pus la fondul comun european.

Obligațiunile perpetue susținute de Spania și Soros

În rezolvarea acestei dispute au fost făcuți doi mici pași înainte, ambii din partea statelor din sudul UE, nu a ”zgârciților”. În primul rând, premierul Italiei, Giuseppe Conte, a semnalat că nu mai ține cu dinții de emiterea obligațiunilor comune în zona euro, respinse cu fermitate de statele nordice. Pe de altă parte, guvernul Spaniei a venit cu ideea emiterii unor obligațiuni perpetue, obligațiuni care nu au scandență și o dobândă foarte mică. Pentru a evita ”cadourile”, ceva ce Germaniei și Olandei nu le place, Madridul a venit cu ideea împrumuturilor prin aceste obligațiuni perpetue sau pe termen foarte lung. În cazul lor, dobânzile pe care le are de plătit zona euro ca emitent sunt foarte mici dar pe termen nelimitat. Însă marele avantaj, pentru îmbunarea statelor nordice, este că asemenea obligațiuni nu vor ajunge niciodată la scandență și astfel statele bogate nu vor trebui să plătească în locul altor membri UE. Cine va plăti însă dobânda? Ei bine, Comisia Europeană, din bugetul ce va fi majorat.

Acest sistem al obligațiunilor perpetue e fost susținut și de George Soros, într-un editorial publicat cu doar o zi înainte de summitul european. Soros are însă o observație. ”Nu reiese limpede din propunerea spaniolă dacă bugetul multianual al UE va fi subordonat obligațiunilor perpetue sau dacă acestea din urmă vor fi subordonate bugetului multianual. Având în vedere dificultatea ajungerii la un acord pe bugetul multianual al UE, daca este corectă ultima interpretare, atunci obligațiunile perpetue ar putea fi emise prea târziu sau niciodată”.

Spania dorește ca prin aceste obligațiuni perpetue să se finanțeze un fond european de refacere economică de circa 1.500 de miliarde de dolari, in timp ce Ursula von der Leyen vorbește despre un fond de 1.000 de miliarde de euro.

Nimic din toate cele de mai sus nu a fost stabilit. Totul este în faza de proiect, iar Comisia va trebui sa vină cu noi propuneri, pe 6 mai. Singurul lucru asupra căruia s-a căzut de acord este că Europa are nevoie de un fond de relansare economică. În rest, rămâne ca UE sa studieze. Or, arată analiștii financiari, piețele nu vor studii, vor acțiune, iar acțiunea este împiedicată de structura complicată a zonei euro. ”Euro este o soluție de secolul 21 la probleme din secolul 20. Acum suntem în era monetizării datoriilor, iar țările europene nu pot participa la acest proces”, spune analistul Adam Button, citat de Forex Live.

De 540 de miliarde de euro speranță

Singurul lucru asupra căruia s-a căzut de acord, iar asta pentru că fusese dezbătut și la ultima videoconferință a celor 27,a fost un pachet de ajutor de 540 de miliarde de euro care va fi operațional începând de la 1 iunie. De  acest pachet de ajutor vor putea beneficia integral doar țările din zona euro, nu și statele central și est-europene care nu au adoptat moneda comună. De ce? Pentru că cele 540 de miliarde vin din trei surse: Mecanismul European de Stabilitate (circa 2% din PIB-ul statelor euro), care va da circa 240 de miliarde de euro la acest fond; Banca Europeană de investiții, care va oferi circa 200 de miliarde de euro pentru finanțarea companiilor, în special IMM-uri (BEI este o bancă a țărilor europene, diferită de Banca Centrală Europeană – banca euro – și este finanțată din contribuțiile fiecărui stat membru UE); și așa-zisul fond SURE pentru reducerea riscurilor de șomaj, un fond care creat pentru a menține locurile de muncă pe perioada închiderii economiei și, apoi, pentru a permite companiilor să reducă programul de lucru fără a reduce însă și numărul de angajați sau a le reduce salariul. Acest din urmă fond este creat prin contribuția raportată la PIB fiecărui stat membru UE, până la acumularea a 25 de miliarde de euro. Restul banilor vor veni din împrumururi făcute de SURE pe piețele financiare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.