Entuziasmate de cadrul legal care le-a permis să-și majoreze salariile în această vară, multe autorități locale dau acum din colț în colț. Scandalul de la vârful Guvernului și schimbarea ministrului Dezvoltării Regionale i-au speriat pe aleșii locali, care sperau să obțină bani pentru finanțarea unor contracte sau proiecte în derulare. După majorările salariale, unele primării și-au declarat deja imposibilitatea de a mai plăti salariile până la sfârșitul acestui an.
Asociația Comunelor din România estimează că până la sfârșitul anului mai mult de jumătate din comunele din toată țara își vor declara imposibilitatea de a mai plăti salariile majorate. În plus, vor crește datoriile la bugetul statului, contrar previziunilor ministrului Muncii, Olguța Vasilescu, care punea semnul egal între salarii mari și dări la stat mai mari. Unele comune însă au rămas deja fără bani de lemne, de salubrizare sau pentru iluminatul public. Alte comune fac transferuri de bani de la investiții la cheltuieli curente. Mai sunt și localități unde primarii iau credite, știind că nu au de unde să le returneze. Prim-ministrul Mihai Tudose spune că „este problema lor“ dacă și-au depășit bugetul.
Valuri de procese ale funcționarilor neplătiți
Impactul maxim al majorărilor salariale din această vară va fi după luna noiembrie, a estimat Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România. El spune că multe comune vor avea de ales între a plăti dările către stat pentru salarii și neachitarea drepturilor salariale. „Mai mult de jumătate din comune nu au resurse financiare de a-și plăti salariile până la sfârșitul anului. Dacă nu se vine cu o rectificare, bineînțeles, pozitivă, pentru acoperirea acestor goluri, se va intra în anul 2018 cu goluri mari în ceea ce privește neacordarea drepturilor salariale. Vom fi în situația în care plătim obligațiile către stat pentru salarii, dar nu plătim drepturile salariale. Noiembrie și decembrie vor fi luni criminale“, afirmă public Emil Drăghici, primar în comuna Vulcana Băi, jud Dâmbovița, aflată în această situație. Ca mulți alți primari de comune, el speră la o rectificare bugetară pozitivă. În lipsa acestei rectificări, Drăghici avansează ideea deschiderii unor procese pe care funcționarii din primării le vor deschide împotriva statului. „Trebuie privit nu ca un risc, ci ca o necesitate ca personalul din administrație să meargă în instanță. Va apărea atunci autoritatea de lucru judecat, care va determina costuri suplimentare“, a mai comentat Drăghici. Intrată în vigoare pe 1 iulie 2017, noua lege a salarizării a stabilit indemnizații mai mari pentru primari, viceprimari și șefi ai consiliilor județene. Actul normativ a lăsat la latitudinea consiliilor locale salariile funcționarilor din administrație, singura condiție pusă fiind ca acestea să nu depășească indemnizația unui viceprimar, deja hotărâtă prin lege. Primarii spun că nu vor da oameni afară și că soluția trebuie să vină, din calculele lor, de la Guvern. În replică, premierul se spală pe mâini. Mihai Tudose a afirmat că „este problema lor“ dacă și-au depășit bugetul.
Tot aşteptând rectificarea bugetară
În comuna Dimăcheni (Botoșani) nu mai sunt bani pentru salarii, nici pentru lemnele de foc pentru încălzirea birourilor. Primăria are 15 angajați care riscă să nu își mai primească lefurile majorate la 1 iulie. Practic, Primăria comunei Dimăcheni nu mai are bani de funcţionare. În plus, majorarea salariilor s-a suprapus cu datoriile deja existente la iluminatul public, la salubrizare şi la plata navetei profesorilor. „După creşterile salariale care au avut loc de la 1 iulie, efortul bugetar pentru plata salariilor este de 90.000 lei pe lună, ceea ce include salariile şi plata contribuţiilor către stat, dar noi nu mai avem bani. Am rămas fără bani după ce am crescut salariile personalului şi tot aşteptăm rectificarea bugetară. Bugetul este gol“, a explicat viceprimarul comunei Dimăcheni, Valentin Albu. Necesarul primăriei până la sfârșitul anului este de 500.000 lei.
„Dacă mergem în ritmul ăsta, ne autoînchidem“
Comuna Lapoş, judeţul Prahova, se află la 55 de kilometri de Ploiești și are 1.300 de locuitori. Deși localitatea este una săracă, lefurile funcționarilor din primărie au fost dublate, variind între 2.000 și 2.500 de lei. „Luna viitoare nu avem bani să plătim salariile celor din primărie sau indemnizaţiile consilierilor locali. Am şi făcut angajări, eram puţini, am angajat la Registrul Agricol şi la Asistenţă Socială. Nu avem bani de salarii, de funcţionare nici nu mai vorbim. Avem cheltuieli mari“, se plânge primarul Constantin Țîrlea. „Bugetul e mic, încasările!? Tragem de ele. I-am zis casierului: «Du-te şi colectează bani din sat». Noi încercăm să funcţionăm. Suntem o localitate mică. Dacă mergem în ritmul ăsta, ne autoînchidem“, a spus primarul din Lapoş în presa locală. Primăria are 10 angajaţi, deşi în organigramă sunt 19. Așa s-a ajuns în situația ca de urbanism să se ocupe contabila, iar secretarul este şi ofiţer de stare civilă.
Primăria comunei Ceru Băcăinţi, județul Alba, are cinci angajaţi şi nu mai poate plăti salariile. Aceasta este una dintre cele mai sărace comune din județ, având 270 de persoane, majoritatea pensionari. Primarul Ioan Trif câştigă 4.000 lei net, dar comuna nu mai are viceprimar, pentru că nu-i poate plăti salariul. Primăria Ceru Băcăinţi are patru referenţi şi un consilier superior, care se ocupă de registrul agricol, casierie, asistenţa socială, starea civilă şi arhivă, a explicat primarul. Salariile lor sunt între 1.700 și 2.000 lei. „Nu avem bani de salarii de aici încolo. Dacă nu primim nimic la rectificare până la sfârşitul anului, ne-am dus cu pluta. Nu avem niciun leu pentru salarii, nici pentru facturi, nici pentru nimic. Mi se rupe sufletul. Nu ştiu dacă luăm salariul şi nu ştiu dacă aş vrea să încercaţi să trăiţi sentimentul acesta să nu vină banii“, a comentat primarul în presa locală.
Probleme în mediul urban
La Bistrița, creşterile salariale de 4,2 milioane lei au fost luate de la dezvoltare. Pásztor Sándor (UDMR), președintele Consiliului Județean Bihor, a declarat public că în bugetul de salarizare s-a creat o gaură de 12-13 milioane lei. Sándor susține că sumele vor fi luate de la investiţii şi din cota ce revine instituției din unele proiecte europene. În plus, toate veniturile suplimentare realizate vor intra și ele în fondul de salarii. El a recunoscut că, după aplicarea Legii 153/2017, a ajuns la nivelul de 13.050 lei brut.
Fondul de salarii din Primăria Galați este în 2017 cu 206% mai mare decât anul trecut, adică 42 milioane lei, față de 20,4 milioane lei. În ultimii ani, banii pentru investiții au scăzut constant. Din bugetul pe 2017, de 746,5 milioane lei, 595,9 milioane lei (79,8%) sunt cheltuieli de funcționare, iar 150,5 milioane, adică 20,16%, sunt fonduri pentru investiții. Mai mult, Primăria Galați a împrumutat peste 300 milioane lei de la CEC sau diferite bănci. Primarul din Reșița, Ioan Popa (PNL), a fost mandatat de consilierii locali să concedieze 40% din personalul primăriei, pentru a economisi banii pentru majorările salariale.
Dezmăț salarial
Potrivit Legii 153/2017, de la 1 iulie, cel mai mare salariu de primar în administraţia publică din România ajunge la 14.500 lei brut. Practic, din luna august 2017, mii de angajaţi din primării şi consilii judeţene pleacă acasă cu lefuri majorate de 2-3 ori. Pentru aleșii locali (primari, viceprimari, preşedinţi de consilii judeţene şi vicepreşedinţi), indemnizaţia lunară este fixă şi stabilită în anexele Legii 153/2017. Indemnizaţiile au fost calculate prin înmulţirea salariului minim brut pe economie, de 1.450 lei, cu un coeficient care variază în funcţie de rangul sau de numărul de locuitori al localităţii. Cel mai mare coeficient (10) a fost stabilit pentru primarul general al Capitalei, care ar urma să încaseze o indemnizaţie brută de 14.500 lei. Pentru preşedinţii de consilii judeţene, primarii de sector sau cei ai oraşelor reşedinţă de judeţ, coeficientul este 9. Un paragraf în noua lege prevede că „indemnizaţiile lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi primarilor/viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile se majorează cu 25%“. Practic, diferenţa dintre brut şi net a devenit insignifiantă. Un alt paragraf al legii prevede plafonarea sporurilor la salariu cu un procentaj de maximum 30%. Prin urmare, şi în cazul acestora, diferenţa dintre venitul brut şi cel net se va „amortiza“.
Salarii reduse în localităţile mici
Pentru oraşele mici şi comune, aleșii locali au indemnizaţia lunară stabilită în funcţie de numărul de locuitori. Spre exemplu, primarii de municipii cu peste 100.001 locuitori primesc o indemnizaţie de 10.875 lei (coeficient 7,5), în timp ce primarii comunelor cu peste 20.001 locuitori au o indemnizaţie de 8.700 lei (coeficient 6). Cele mai mici indemnizaţii le au primarii de comune cu cel mult 3.000 de locuitori: 5.800 lei (sumă corespunzătoare unui coeficient 4). Pentru aceştia însă, noua lege aduce chiar o micşorare a salariilor. „Pentru noi, primarii şi viceprimarii de comune mici, sub 3.000 de locuitori, ne-au scăzut veniturile, faţă de cele în plată înainte de aplicarea acestei legi. Mie, spre exemplu, indemnizaţia mi-a scăzut cu 380 lei“, spune Valentin Ivan, primarul comunei Sadu, din judeţul Sibiu.
În comuna Tarcău, din județul Neamț, localitate cu doar 3.500 de locuitori, primarul Iulian Găină are, după aprobarea hotărârii locale, un salariu brut de 7.500 lei. Edilul spune că în salariu este inclus şi un spor de 25% pentru cele două proiecte pe fonduri UE pe care le coordonează. În privinţa salariilor pentru angajaţi, primarul a aplicat o strategie originală. „Le-am dat o foaie salariaţilor din primărie şi le-am spus să-şi treacă numele şi cât cred că merită pentru munca pe care o prestează. Le-am ascultat păsurile şi toţi au primit mai mult chiar decât se aşteptau, unii şi cu 500 lei mai mult. La noi la primărie nu există salarii mai mici de 3.300 lei, iar cei cu responsabilităţi, vechime şi studii iau şi 4.800 lei, cum e cazul secretarului sau contabilului-şef“, spune Iulian Găină.
Edili precauți
Există şi minţi lucide printre aleșii locali. Unii au rezerve față de creşterile salariale. „Noi putem da salarii mai mari, dar într-o economie de piaţă reală ori într-o firmă privată, să plăteşti mai mult de 30% din venituri pentru cheltuielile de personal nu e normal. Deci dacă legiuitorul nu procedează ca şi până acum şi, la început de an, ni se transmite care este limita maximă ce poate fi cheltuită pentru personal, nu este în regulă“, arată Cristin Magheru, primarul comunei sibiene Cîrţişoara. „N-avem sursă de finanţare“. Marian Muşat, primarul comunei buzoiene Valea Salciei, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, filiala Buzău, se numără printre primarii cu cele mai mici salarii din toţi cei 82 de membri ai organizației. „Sunt primari care au majorat la peste 5.000 lei lunar, cum sunt cei din Mărăcineni, Poşta Câlnău sau Vadu Paşii. Problema este că nu seamănă majorările de la unul la altul. Nu sunt nişte norme anume şi fiecare aplică cum înţelege legea. La aceleaşi grade şi aceleaşi trepte, salariile nu sunt la fel. Şi mai grav este că nu avem sursa de finanţare. În cazul nostru, bugetul local n-ar ajunge nici pentru trei luni şi numai o suplimentare de la bugetul de stat ne-ar ajuta. Peste 40% din comunele ţării nu pot susţine majorările“, declară Marian Muşat, primarul din Valea Salciei.
Vasluiul, la mâna băncilor
Rămași fără bani de salarii, primarii din Vaslui apelează la credite pentru cofinanțarea proiectelor, consemnează presa locală. Pentru că băncile știu situația, la dosarul de credit bancherii cer documente privind solvabilitatea, să fie siguri că împrumutul poate fi restituit.
În comuna Osești, implementarea unui proiect de apă și canal, de 6,4 milioane lei, este în impas, în ciuda faptului că 78% din valoarea investiției este asigurată de Administrația Fondului de Mediu (AFM). Cele 22% reprezentând cofinanțarea UAT sunt o „misiune imposibilă“, pentru că primăria nu are bani. Autoritatea locală a apelat la un împrumut de 800.000 lei de la CEC, dar are de achitat TVA aferentă costurilor. În premieră, CEC a cerut un document din care să reiasă că primăria nu se află în procedura de insolvență. Consiliul Județean (CJ) Vaslui îi încurajează pe primari să ia bani de la Trezoreria statului pentru proiectele de dezvoltare, pentru că dobânzile sunt minime.
În timpul vizitei în județul Vaslui a lui Lucian Șova, ministrul Comunicațiilor, primarul comunei Fălciu, Neculai Moraru, l-a atenționat că primăriile sunt în imposibilitatea de a continua activitatea și este nevoie de bani pentru proiectele europene și cele de pe PNDL 2. „Așteptăm fonduri la rectificarea bugetului din noiembrie, pentru că primăriile din comunele mici nu vor putea funcționa. Este un strigăt, un semnal de alarmă din toată țara, nu numai din județul Vaslui“, a spus Neculai Moraru.
Cazul Stănești – fără bani și amendați
Primăria Stănești din Gorj este în pragul falimentului, dar salariile angajaţilor au fost majorate cu 20%. Autoritatea locală nu a mai achitat salariile de trei luni, angajații au reclamat, iar ITM a amendat primăria pentru întârziere. Ulterior, au fost virate salariile pentru luna iulie. Primarul Ştefan Blideanu a spus că salariile restante aferente lunilor august şi septembrie ar putea fi achitate abia în noiembrie. Deocamdată, nu mai sunt bani nici pentru facturi sau lemne de foc. „Am încercat să mărim salariile cu aproape 20%. Am plătit salariile pe luna iulie astăzi (joi 10 octombrie – n.r.), vor intra banii pe carduri şi o să mai plătim din arierate şi alte facturi, urgenţele, la salubritate şi vedem ce mai avem de plată. Mai sunt salariile pe august şi septembrie. Să vedem ce ne mai rămâne, am trimis casiera la Finanţe. (…) Oamenii acceptă, că nu au ce face, este bătaia pe posturile bugetate acum“, a declarat Ştefan Blideanu pentru Mediafax. El explică situaţia prin faptul că a fost începută o lucrare foarte mare. „S-a început o asfaltare de doi kilometri pe o uliţă dintr-un sat, am rămas noi cu diferenţa de achitat. Lucrarea nu e finalizată nici acum. Aşa s-a ajuns la arierate, plus că am avut o lucrare pe calamităţi, în satul Vălari, am rămas şi acolo cu datorie“, a mai spus edilul. El a afirmat că facturile curente nu sunt plătite, iar din luna mai nu a fost achitat transportul elevilor.
„Facturile curente sunt neplătite, nu am plătit din luna mai transportul elevilor, nu am plătit cadastrista, avocatul, sunt mai multe facturi. Lemne de foc am comandat, dar le luăm pe degeaba, nu le plătim. Avem nişte sponsori care ne ajută. Trebuie să ne vină două maşini de lemne la Şcoala Căleşti, celelalte şcoli au gaze“, a mai declarat Blideanu.
În luna septembrie, inspectorii de muncă din cadrul ITM Gorj au amendat Primăria Stăneşti cu 5.000 lei pentru neplata drepturilor salariale ale angajaţilor, după ce au dat un termen ca banii pentru lunile iunie şi iulie să fie achitaţi până la data de 6 septembrie 2017. După majorarea de 20%, primarul are un salariu de 5.800 lei, iar viceprimarul de aproximativ 4.500 lei. Cel mai mic salariu este de 2.300 lei. Pentru plata celor 17 angajaţi, Primăria din Stăneşti are nevoie lunar de aproximativ 80.000 lei.
Un faliment pentru taxe ilegale
Comuna Ţepu din judeţul Galaţi este datoare vândută către Petrom, după ce a fost obligată de judecători să restituie o serie de taxe stabilite şi percepute ilegal. Suma ce trebuie returnată este de 6,2 milioane lei (aproape 1,4 milioane euro), revenind câte 2.400 lei pentru fiecare locuitor al aşezării.
Potrivit primarului Călin Rugină (PSD), bugetul local trebuia să achite banii în luna august a acestui an, însă nu a avut bani. „Sperăm să fim ajutaţi de Guvern, din fondul de rezervă. Altfel nu ştim cum o vom putea scoate la capăt, căci suma datorată este uriaşă pentru noi. Comuna noastră este una mică, având doar 2.600 de locuitori“, a declarat primarul pentru presa locală. Potrivit edilului, datoria a apărut ca urmare a unui lung şir de procese, iscat între Primăria din Ţepu şi OMV Petrom în urma unor decizii administrative (aprobate prin hotărâre de Consiliu Local) luate pe vremea când primari erau Daniel Gerhard Ţuchel şi soţia acestuia, Helena Narcisa Ţuchel. Cei doi s-au succedat la conducerea comunei până în 2016, când alegerile au fost câştigate de Călin Rugină. Mai exact, autorităţile locale de la Ţepu au decis să perceapă OMV Petrom o serie de taxe stabilite prin HCL, iar pentru că societatea petrolieră a refuzat să le achite, s-a procedat la executarea silită. Primăria Ţepu a încasat astfel, în perioada 2010-2015, circa 6,2 milioane lei, din care 2,9 milioane de lei ca „taxă de foraj“, iar 3,3 milioane lei sub formă de chirie pentru câmpurile petroliere. OMV Petrom a atacat în justiţie toate deciziile de impunere stabilite de autorităţile de la Ţepu şi a reuşit să le câştige rând pe rând, în prezent fiind epuizate toate căile de atac. Judecătorii au stabilit ca bugetul local al comunei să restituie toţi banii încasaţi fără drept, deoarece taxele au fost stabilite ilegal, urmând să fie calculate şi penalităţi. Magistraţii au concluzionat că Petrom plătea deja o taxă de foraj către statul român, în urma actului de concesiune a exploatării petroliere, iar chiria pe terenuri nu se cuvenea primăriei, ci proprietarilor pământului. Soluţia a fost menţinută de Înalta Curte.
Un început: peste 60 de comune au cerut insolvenţa
Fost ministru al Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea declara în 2014, pe când era și vicepremier, că există câteva zeci de localităţi care sunt în insolvenţă sau care au cerut să intre în această stare. El vorbea despre găsirea unor soluţii, împreună cu Ministerul de Finanţe, astfel încât plata datoriilor să fie suportată din bugetul de stat. „Soluția“ actuală a împins și mai multe primării în faliment.
„Sunt câteva situaţii de localităţi care au arierate foarte mari. De exemplu, sunt comune în care foştii primari au depus şi au obţinut finanţări europene – în majoritate sunt la PNDR, la Agricultură – şi, din varii motive, nu au derulat aşa cum trebuie procedurile de achiziţie şi de implementare a proiectului şi sunt obligate localităţile respective să returneze toată suma în euro pe care au primit-o de la programele de la Agricultură. E vorba despre câteva zeci, ori 40, ori 60 şi ceva de comune“, declara Dragnea, citat de Mediafax.
Corect și în opinia mea ăsta a fost scopul, Reforma administrativa.