Inflaţie de candidaţi la preşedinţia Franţei

Potrivit cotidianului Le Figaro, cei 11 candidaţi la preşidenţia Franţei care s-au duelat într-un dintre cele mai mediatizate dezbateri televizate au „basculat” în derizoriu. Le Figaro a cerut comentarii avizate din partea a 5 politologi, membrii ai unor institute de sondare şi comunicare, în încercarea de a afla cine a ieşit învingător şi cine a pierdut în această confruntare.

Directorul general a institutului de sondaj IFOP, Frederic Dabi, a admis că este vorba de „petits candidats” şi că fiecare dintre ei a avut momentul său de glorie, îndeosebi Philippe Poutou cu dublul său atac asupra lui Francois Fillon şi Marine le Pen. Emmanuel Macron a fost creditat ca cel mai vizibil candidat cu o viziune pozitivă asupra construcţiei europene şi s-a diferenţiat, astfel, de ceilalţi contracanditaţi eurosceptici. Despre Marine le Pen, acelaşi politolog spune că a fost mai puţin convingătoare.

Mai mult, toţi prezidenţiabilii şi-au arătat dezacrodul asupra rezolvării problemei locurilor de muncă. Au existat poziţii ireconciliabile între abordarea pro-europeană şi suveranitatea Franţei, cum a fost cazul lui Francois Asselineau, care a spus că „toate tratatele europene ne conduc într-o politică economică şi socială de neconceput pentru francezi” şi a precizat că susţine o ieşire imediată a Franţei din t, fără un referendum prealabil.

Un alt subiect dominant al campaniei electorale a fost asanarea morală a vieţii politice. Aici, canidatul Nicolas Dupont-Aignan, cere ca fiecare candidat să aibe un cazier curat. Emmanuel Macron se declară zi de zi favorabil unei moralizării în viaţa politică. François Fillon a răspuns că „un preşedinte exemplar spune adevărul francezilor despre situaţia ţării şi realitatea din lume. Un preşedinte exemplar este cel care respectă prim-ministrul şi totodată respectă echilibrul puterior prevăzut de Constituţie.

Valentin Ceauşescu