Iohannis pierde un imobil din Sibiu

Familia prezidențială a pierdut, în instanţă, un imobil care a făcut obiectul unor procese timp de 16 ani.

Iohannis pierde casa de pe Nicolae Bălcescu nr. 29

Familia președintelui a pierdut definitiv imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, nr 29 din Sibiu. Curtea de Apel Braşov a menţinut, joi, o decizie dată de Tribunalul Braşov, care anula un contract de vânzare-cumpărare încheiat între Klaus Iohannis, soţia acestuia, Carmen Iohannis, soacra preşedintelui şi moştenitorii imobilului. Sentința vine după 16 ani, cu zeci de procese, în care instanțe din Sibiu, Alba, Brașov și București au înclinat dreptul de proprietate când într-o parte, când în alta, scrie publicaţia sibiană Turnul Sfatului.

Anul trecut, Tribunalului Brașov a anulat contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din centrul Sibiului, iar recursul formulat de familia Iohannis și anunțat astăzi a menținut această decizie.

Istoria imobilului, prezentată de publicația sibiană:

Imobilul din centrul Sibiului, trecut în declarația de avere a primarului Sibiului ca având o suprafață de 166 de mp, a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, născuți în comuna Porumbacu de Jos. După decesul acestora, în anii ’70, averea le-a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care a decedat câțiva ani mai târziu, fără a avea copii. Prin urmare, și casa de pe strada Nicolae Bălcescu, din Sibiu, a trecut în proprietatea Statului Român. În 1997, imobilul din centrul Sibiului a fost cumpărat de chiriași. Doi ani mai târziu, contractele de vânzare-cumpărare ale acestor foști chiriași au fost anulate de instanță, la cererea lui Ioan Baștea, care a arătat că este fiul lui Nicolae Baștea, nepot al soților Ghenea. După anularea acestor contracte, casa ajunge în proprietatea familiei Johannis, care cumpără și părțile de proprietate ale urmașilor lui Nicolae Baștea. Foștii chiriași, rămași fără locuințe, pornesc procese pentru anularea actelor care au dus la noua stare de fapt. Procesele nu s-au încheiat nici în ziua de azi.

Chestiunea certificatului de moștenitor

Ioan Baștea a devenit proprietar al casei din centrul Sibiului, alături de soacra și soția primarului Klaus Johannis, ca urmare a moștenirii lui Nicolae Baștea, certificată de instanțele de la Sibiu. Acest lucru a fost făcut și pe baza unor adeverințe emise de secretarul primăriei din Porumbacu de Jos, care certifica legăturile de rudenie între familiile Baștea și Ghenea. Aceste adeverințe au făcut și obiectul unor dosare de urmărire penală, la care au lucrat procurorii din Alba-Iulia și Sibiu. Aceștia au stabilit că adeverințele emise de secretarul primăriei din Porumbacu de Jos nu corespund întru totul realității, deoarece relația de rudenie a lui Baștea nu ar fi fost cu ambii soți Ghenea, ci doar cu unul. ”Baștea Nicolae era rudă doar cu numita Ghenea Maria, soția precedată a defunctului Ghenea Eliseu”, au stabilit în 2003 procurorii, care au decis neînceperea urmăririi penale în cazul celorlalte persoane implicate, de la notar, avocați, la familia primarului Sibiului.

Pe tema certificatului de moștenitor a lui Nicolae Baștea au fost demarate și procese civile, care s-au încheiat acum aproape zece ani în cadrul unui proces înregistrat pe rolul Tribunalului Brașov. Certificatul a fost declarat nul. ”Motivele reținute de instanță, pentru care s-a desființat certificatul de moștenitor au fost aceleași cu cele invocate în prezenta cauză și anume încălcarea normelor de competență teritorială absolute de către biroul notarial care l-a emis și lipsa relației de rudenie între ultimii doi defuncți – Ghenea Eliseu și Baștea Nicolae”, se arată în cea mai recentă hotărâre judecătorească, cea a Tribunalului Brașov. Notarul public unde a fost întocmit certificatul de moștenitor este Gabriel Bucșă, din Sibiu, instanța considerând că în această situație competența ar fi trebuit să revină unui notar din Brașov.

Lungul șir al proceselor

Pe tema imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu au fost pornite zeci de procese, în care instanțele au dat decizii diferite, spețele judecate fiind extrem de tehnice. Spre exemplu, printre primele procese în care familia primarului Klaus Iohannis a fost trimisă în judecată a început în 2002, sentința Judecătoriei Sibiu fiind pronunțată în noiembrie 2004. Atunci, familiile foștilor chiriași au cerut anularea actelor prin care imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu au ajuns, în cele din urmă, în proprietatea familiei primarului Sibiului. Judecătoria Sibiu a respins acțiunea civilă a foștilor chiriași.

A urmat recursul, la Brașov, unde dosarul a fost trimis și după ce a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Speța are parte de un proces extrem de lung, ce s-a încheiat abia anul trecut, în luna decembrie. ”Reclamanții își justifică interesul prin faptul că dreptul de proprietate al acestora este amenințat de o acțiune în revendicare întemeiată de nulitatea contractelor de vânzare cumpărare, ce formează obiectul dosarului 16/62/2001 al Tribunalului Brașov (un alt proces care s-a încheiat abia în decembrie anul trecut – n.r.). Tribunalul reține că acțiunea în revendicare nu justifică existența interesului în promovarea unei cereri de constare a bunei credințe, ci, dimpotrivă, constituie un argument în sprijinul respingerii acestei cereri, dat fiind caracterul subsidiar al acțiunii în constatare față de acțiunea în realizare. Prin urmare, apărarea intimaților (printre care și soția și soacra primarului – n.r.) în sensul lipsei interesului apelanților este întemeiată, motiv pentru care soluția primei instanțe de respingere a acestui petit urmează a fi păstrată, iar în temeiul art. 296 din codul de procedură civilă, apelul va fi respins”, se arată în decizia Tribunalului Brașov din 23 decembrie 2013.

Câteva luni mai târziu (în mai 2014), magistrații aceleiași instanțe judecă un alt apel civil al acelorași foști chiriași. De data aceasta, Tribunalul Brașov decide că familia primarului Iohannis nu mai are un contract de vânzare-cumpărare valabil. ”Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii Oargă Ana, Oargă Ioan şi Antonescu Elisabeta în contradictoriu cu pârâţii Johannis Carmen Georgeta, Johanis Klaus Werner, Lăzurcă Georgeta , Baştea Ioan decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica şi Statul Român prin Municipiul Sibiu prin Primar. Admite cererea de intervenţie formulată de intervenientul Marinescu Marius Albin în interesul reclamanţilor .Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 924/01.06.1999 de BNP Bucșă Radu Gabriel, încheiat între pârâţii Baştea Ioan – decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Johannis Carmen Georgeta şi Johannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători”, se arată în decizia luată pe 16 mai 2014. Decizia a fost atacată cu recurs de fostul primar al Sibiului și familia acestuia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.