Ipoteză surprinzătoare în cazul jafului din sistemul bancar din Republica Moldova

Raportul de audit al companiei Kroll despre jaful de miliarde de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank din Republica Moldova , nu va fi făcut public, a anunţat preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, după şedinţa Biroului Permanent al legislativului de la Chișinău, transmite Jurnal.md.

Raportul companiei Kroll despre cele trei bănci a fost discutat săptămâna trecută la guvern în cadrul unei şedinţe închise. După şedinţă, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat că Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au fost ţinta „unui grup de persoane” care au încercat să preia fraudulos cele trei bănci în perioada 2012-2014.

Băncile au fost furate de cel puţin 13 miliarde de lei la sfârşitul anului trecut prin intermediul unor credite neperformante. Printre aceste persoane se numără acţionari, reprezentanţi ai managementului băncilor, administratori şi fondatori ai companiilor care au obţinut creditele neperformante.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a comentat în acest context că nu este în stare să înţeleagă cum poate cineva să fure o sumă atât de mare dintr-o ţară atât de mică.

Unicul ministru care a oferit detalii despre conţinutul raportului este ministrul Educaţiei. Maia Sandu a dezvăluit că raportul companiei Kroll confirmă mai multe informaţii publicate în presă, iar auditorii americani prezintă mai mult nume ale persoanelor care au stat în prima linie la acest jaf. Maia Sandu a evitat să spună dacă este vorba despre politicieni, dar s-a arătat indignată că aceste persoane se află în libertate.

In acest context tensionat, site-ul eureporter.co, citat de Unimedia, lanseaza o ipoteza surprinzatoare: banii disparuti din conturile bancilor nu aveau cum sai fie transferati intr-un timp atat de scurt.

„Potrivit unor date oficiale, pe parcursul ultimilor ani, nivelul mediu anual al devalorizării valutei moldovenești constituia 11 la sută. Însă la sfârșitul lui ianuarie 2015 acesta a atins un nivel exorbitant de 34 la sută (!), acest fapt provocând o panică incredibilă și generând un val de speculații. În consecință, într-o singură zi, în așa numita „marțea neagră”, la 18 februarie 2015, moneda națională s-a prăbușit până la un nivel record, astfel, timp de o zi leul moldovenesc s-a devalorizat cu cca 40 la sută în raport cu dolarul și euro”, scrie eureporter.

„Oricare ar fi fost motivele prăbușirii monedei moldovenești retragerea sumei de $1 mlrd, la care se refereau politicienii, cu atât mai mult retragerea banilor din banca unde statul are calitatea de acționar, este de-a dreptul imposibilă. Și mai incredibil este acest lucru în Moldova, sau in tari similare, bunăoară, în Georgia. Or în majoritatea dintre fostele republici sovietice sunt impuse anumite interdicții pentru tranzacțiile unice, astfel valoarea lor nu poate depăși $150 mii. Acest gen de tranzacții este monitorizat strict de către autoritățile de control valutar și, în primul rând, de către banca centrală a țării”, este de părere analistul Bank of America Merrill Lynch, Vadim Khramov . În acest sens trebuie evocate câteva cifre. PIB-ul Moldovei constituie $7,97 mlrd. Exporturile globale ale țării depășesc putin suma de $2 mlrd. Dacă e să ținem cont de toate aceste date atunci Moldova pur și simplu nu ar fi reușit să adune atât de repede acel miliard de dolari și, cu atât mai mult, să efectueze o atare tranzacție într-o perioadă atât de scurtă cum este cea declarată, adică octombrie-noiembrie 2014. Chiar dacă admitem un atare scenariu, atunci procesul de achiziționare a valutei în Moldova ar fi durat mai multe luni la rând. Mai apoi, pentru a transfera acel miliard de dolari fără a încălca limita impusă (adică $150 000 în cadrul unui singur transfer), ar fi fost nevoie de 6 670 (!) de tranzacții. Mai este încă un element important. Prima instituție financiară care ar fi observat tranzacțiile suspecte ar fi fost Bank of New York, prin intermediul căreia are loc orice operațiune în dolari americani efectuată în orice loc de pe glob. Dacă această instituție financiară americană n-a semnalat nimic, respectiv, operatiunile nu au fost efectuate. Deci, concluzia este una singură – banii, pur și simplu, nu au plecat din tara.

Altfel spus, criza leului a fost provocată de acțiunile incompetente ale autorităților, iar situația care s-a creat la cea mai mare bancă din țară este rezultatul eșecurilor guvernărilor din ultimii 10-15 ani.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.