Premierul Ungariei se va întâlni, la Casa Albă, cu președintele Donald Trump, pe 13 mai. Informația a fost confirmată de premierul Viktor Orban chiar în timpul unei conferințe de presă cu vicepremierul populist al Italiei, Matteo Salvini, pe 2 mai. Este o perioadă în care președintele Trump se întâlnește cu liderii statelor central-europene. În martie, a discutat cu premierul populist al Cehiei, Andrej Babis (aflat în centrul uni scandal legat de fraudarea fondurilor UE, investigat și de OLAF), iar la finalul lunii aprilie s-a întâlnit cu premierul slovac Peter Pellegrini (membru al partidului social-democrat acuzat de corupție și ținta unor proteste majore organizate pe Twitter și Facebook, de mai bine de un an).
Vizita lui Orban la Casa Albă survine mult mai târziu decât a sperat premierul Ungariei, cel care susținea, imediat după alegerea lui Donald Trump, ca se va întâlni in scurt timp cu președintele SUA, subliniind că a fost primul lider european care l-a susținut în campania pentru Casa Albă. Chiar și asa, vizita lui Viktor Orban la Washington ridică mari semne de întrebare în presa ungară. Cum se poate fi invitat la Casa Alba un lider care se opune oricărui pasa al Ucrainei spre NATO (din cauza unei legi a educației care limitează predarea în limbile minorităților)? Cum poate fi invitat de președintele SUA un premier care și-a amanetat Rusiei centrala nucleară de la Paks, pe 10 miliarde de euro? Cum poate fi invitat în SUA premierul țării unde se va muta sediul Băncii Internaționale de Investitii dominată de Rusia, moștenitoarea legală a CAER, considerată ”banca KGB-ului”?
Acest ultim aspect a fost dezbătut frecvent în presa americană și este important și pentru că România este membră a BII, care a acordat împrumuturi câtorva companii din România, după cum e prezentat pe site-ul BII. Spre exemplu, revista cehă Respekt, de orientare liberală, relateaza că, în timpul recentei sale vizite la Praga, ambasadorul SUA în Rusia, Jon Huntsman, și-a exprimat dezamăgirea ca Cehia rămâne în continuare membră a BII, relicva CAER. Huntsman se teme că BII este un centru de spionaj rus și un instrument pentru spălarea de bani.
The New York Times scrie că Banca Internațională de Investiții, care se va instala la Budapesta în baza unei legi care o va transforma în ”stat in stat”, un privilegiu de care a beneficiat de altfel și FMI în Ungaria, va deveni un centru de spionaj. Vocea Americii arată că îngrijorările SUA legate de BII au fost discutate și în timpul vizitei secretarului de Stat Pompeo la Budapesta, în februarie.
Apoi, Vocea Americii, publică un interviu cu Ferenc Katrein, un fost ofițer al contraspionajului ungar care a demsionat în urmă cu cinci ani și a părăsit țara. Acesta spune că motivul pentru care a părăsit serviciul secret a ținut de politicile pro-ruse ale lui Orban. Katrein spune că serviciul militar de informații al Ungariei a fost transforamt dintr-o organizație pro-NATO într-una ”profund pro-Rusia”. Katrein susține chiar că șefii săi l-au împiedicat să inițieze operațiuni de combatere a spionajului rus în Ungaria. ”Rușii vor folosi BII la fel cum folosesc companiile de stat și organizațiile, adică în scop informativ”. El arată că toate serviciile ruse ”sunt foarte active în Ungaria și au mână liberă… Nu se fac eforturi pentru a le controla”. ”Cine este partenerul nostru: NATO sau Rusia?”, se întreabă Katrein. ”Ungaria este folosită ca bază logistică pentru a lansa operațiuni ruse în alte state UE”, mai spune fostul agent.
Aceasta este presa de care beneficiază Orban înainte de vizita sa la Washington. În plus, presa de main stream din SUA subliniază că, simultan cu vizita lui Orban, în SUA va sosi și o delegație a societății civile din Ungaria, care va participa la o dezbatere cu unul dintre marii săi finanțatori – German Marshall Fund – și se va întalni cu reprezentanți al Departamentului de Stat. Prin urmare, semnalale transmise de vizita lui Viktor Orban sunt destul de confuze.
Oficiali ai Departamentului de Stat susțin că primirea lui Orban la Casa Albă nu trebuie văzută ca un soi de premiere pentru politica sa de pendulare între Rusia, China și SUA. ”De regulă, nu ne sfiim să ne exprimăm îngrijorările în relația cu aliații din NATO, dar o facem pe canale diplomatice, nu prin presă”.
Dincolo de întrebările legate de vizita lui Viktor Orban la Washington, devine limpede că Ungaria promovează o politica externa de maximizare a beneficiilor și evitare a confruntării. Este similară cu așa-numita politică de ”hedging” a președintelui filipinez Rodrigo Duterte în relația cu China și SUA. După ce l-a atacat dur pe fostul președinte Barack Obama, Duterte a menținut o relație confuză cu Donald Trump, ba chiar a refuzat să profite de decizia Curții Internaționale de Justiție de la Haga, care a decis că Beijingul nu poate revendica suverantitatea asupra ainsulelor Spratly din Marea Chinei de Sud, disputate de mai multe state din regiune. A fost răsplătit de China printr-o apropiere economică. Însă, când China a împresurat insulele filipineze cu nave de pescuit, ale Miliției Maritime și ale Marinei Militare, președintele s-a întors din nou către SUA, a reluat exercițiile militare comune, spunând că este dispus chiar să intre în război cu Beijingul. În analizele privind Filipinele se arată că această țară, fostă colonie americană, nu poate avea o politică independentă.
Nu există analize care să spună atât de clar precum în cazul Filipinelor că mai micii aliați ai NATO din Europa Centrală și de Est nu pot avea o politică externă independentă, însă este limpede ca Viktor Orban aplică aceeasi strategie de ”hedging” în relația cu Rusia, SUA și UE, la polul opus strategiei predictibilității aplicată de România. Totul are un preț: Ungaria s-a îndatorat cu peste 10 miliarde de euro la Moscova doar printr-un acord de extindere a capacităților nucleare, iar presa ungară arată că Orban este pregătit să facă achiziții însemnate de armament american, pentru beneficia de susținerea lui Donald Trump. Pe de altă parte, un deputat liberal polonez declara, recent, că Viktor Orban este ”periculos”, că a propus liderilor de la Varșovia ocuparea unor teritorii din Ucraina. Să fie acesta unul dintre beneficiile jocului la mai multe capete al regimului Orban?
cine are impresia că hedging-ul ungar are un singur tăiş, o să vadă în curând ce şi cum…
Intotdeauna, ungurii au fost cei mai mari oportunisti. Victor Orban nu face exceptie, din contra! Fiind revansarzi si revizionisti prin nastere, este de inteles de ce procedeaza astfel. Niciodata in istorie nu au realizat ceva „prin ei insisi”, ci numai profitand de aliante, imprejurarile si oportunutatile momentului, etc. Intotdeauna soldatul ungur a fost las si fricos, dar feroce cu cei lipsiti de aparare. Asadar, este de inteles, chiar si pentru oamenii simpli, de ce Orban joaca poker „la doua capete”. Asa au facut ungurii intotdeauna, iar scopul lor este unul cat se poate de evident!!
E o politica foarte buna. Asta trebuie sa facem si noi. Sa construim relatii bune cu toti vecinii si cu toate marile puteri. Ca daca ne aruncam cu capul inainte si mergem pe mana unora contra altora, cum am facut in ultimul razboi mergand pe mana nemtilor contra rusilor, pierdem iar.
ce articol tamp si sovin, demn de ciobanistan
@Leroy, nu cred ca ati inteles ca e o mini analiza ce genereaza intrebari in jur. Iar daca pozitiile respectivului lider denota sovinism, tampenie, ciobanism, asta e! E greu?
@Asta trebuie sa facem si noi: Atunci, s-a mers asa de nevoie, aceeasi ca si azi.
Nu a sesizat autorul in acest articol faptul ca si trump si orban au aceiasi pizitie fata de soros.
Curvareala politica in aparenta , in realitate sannt straegii bine gandite prin care se cauta avantaje si castiguri din toate directiile , din ambele tabere atat de la adversarii rusi cat si de la ,, asociati ” . Viktor Orban este un politician mai mult decat inteligent , nu prea are adversari sau parteneri de dialog prin vecini…