Avem sau nu nevoie de DNA? Care ar fi bilanțul acestei instituții, al cărei debut a fost ca un fel de bifare a obligațiilor de aderare la UE? Care sunt criteriile de selectare a celor care acced în această instituție? Este supravegheat statusul moral al celor care lucrează în domeniul respectiv, raportat la traficul de influență, relațiile de familie, de grupuri de risc?
Răspunsul la o posibilă, mult mai lungă, listă de întrebări îl dă, indirect, starea justiției actuale, cu tot ceea ce înseamnă această fundamentală instituție a statului. Reforma pe care o trâmbițează miniștrii improvizați seamănă, se suprapune, cu modificările legislative făcute în interesul unor persoane din anturajul puterii politice. Linia roșie peste care funcționează România, numită impropriu criză, are efecte ample, iar politica electorală le vântură drept fatalități ale efortului de modernizare. Lupta anticorupție în România este ea însăși un surogat, înainte de toate, și, ulterior, s-ar pune problema dacă avem nevoie de DNA. Clasa politică trasă în jos de probleme imposibil de gestionat în termenii amiabili ai dezbaterii publice dezavuează cu aroganță dialogul, principiile cooperării cu cei care o creditează electoral. Statul român este captiv unei situații care se vrea tot mai intens numită, de către politicieni, drept fatalitate a democrației. Avem deja un mediu cu imponderabile perfecte, situând societatea într-o ficțiune. Normalizarea, înțelegând prin aceasta deparazitarea legislativă și funcționarea instituțiilor, ar trebui să fie girată de grupuri independente afirmate public prin susținerea continuă a interesului general.
România a fost obligată de către partenerii externi să opereze o decongestionare semnificativă a corupției din mediul politic. Atât de mare a fost corupția, și este în continuare, încât punerea în scenă nu s-a putut face prin forțe proprii. De aici, de la acest fapt, lucrurile se complică, generând adversități și o pierdere a controlului, cu efecte pe măsură. În condițiile parteneriatelor pentru depășirea crizelor, instituțiile au nevoie, cu atât mai mult, de personalități autohtone verificate în ceea ce privește onestitatea și respectul față de societate și democrație. Plasarea unor tineri absolvenți direct în funcții de maximă decizie reprezintă un schimb de servicii ale unor forțe suspecte. Țara e plină de acest tip de promovare, iar acolo unde lucrurile par în regulă, intră în joc alte manifestări ale traficului de influență tradițional. Fenomenele care blochează România nu sunt de azi, de ieri, ele au legătură cu mentalitățile și tranzacționarea patrimoniului național general. Campaniile electorale nu au derulat aproape nimic din prioritățile zilei și ceea ce ar trebui să se întâmple imediat după alegeri. Multi-comanda instituțiilor importante ale statului va trebui să înceteze, pentru instaurarea responsabilității și a transparenței. Situații precum cele recente, când președintele Senatului se ridica împotriva instituțiilor ar trebui să devină imposibile, dincolo de ridicolul și degenerarea care le provocaseră.
Cât justiția mai are de rezolvat multe capitole la care responsabilii săi se arată indiferenți, inclusiv la organizarea internă, existența DNA este necesară. DNA rămâne o probă că justiția nu are încă eficiență dintr-un stat de drept. Dacă imunitatea oamenilor politici va continua, eliminarea ei fiind prioritară, hărțuirea oamenilor politici cu justiția s-ar putea tranșa foarte ușor în favoarea acestora, în alte forme decât cele de acum. Uriașele afaceri frauduloase, deocamdată, nu fac obiectul justiției, nici al DNA. Și nici confiscarea marilor averi nu intră în discuție. Ca orice instituție publică, și DNA va trebui să-și susțină agenda de activitate și reformă instituțională, în condițiile interesului general acut pentru anticorupție, fără urmă de protecționism.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.