LIVE Verdict la CCR! Liderul USR își pierde mandatul, amendamentul Fritz e constituțional. Amendamentul Mirabela, neconstituțional

UPDATE 15.10 CCR a decis că amendamentul care se referă la pierderea mandatelor celor declarați în conflict de interese retroactiv a fost admis de către CCR ca fiind constituțional. Consecința directă este că Dominic Fritz își pierde mandatul de primar al Timișoarei.

În același timp, judecătorii au decis că amendamentul la Legea ANI care se referă la obligativitatea partenerilor demnitarilor de a-și publica declarațiile de avere și interese este neconstituțional. 

UPDATE 12.30 Tănăsescu nu va mai fi judecător-raportor pe Legea ANI. A fost înlocuită de Csaba Asztalos, conform unor surse.

UPDATE 12.00 Judecătorii au luat pauză până la 12.30.

UPDATE 11.00 Simina Tănăsescu a ajuns la sediul CCR, dar nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.

Ilie Bolojan, premierul României, și Simina Tănăsescu, președinta CCR, s-ar fi întâlnit vineri după-amiază în biroul lui Mircea Abrudean, președintele Senatului, au declarat multiple surse politice pentru Cotidianul. Una dintre ele precizează faptul că cei doi ar fi intrat în birou în jurul orei 13:45, pe rând, la diferență mică unul față de altul. O a doua sursă a precizat că cei doi ar fi ieșit pe rând din birou puțin după ora 14. Astfel, discuția ar fi durat foarte puțin.

În urma speculațiilor apărute privind momentul întâlnirii, cu câteva zile înainte de ședința importantă de astăzi, Curtea a venit cu o reacție.

Președinta CCR nu neagă prezența în același birou cu premierul, dar respinge ferm că ar fi avut loc discuții despre dosarele Curții în afara cadrului legal, în contextul informațiilor apărute public.

Reacții de la vârful sistemului judiciar

„Preşedinţii curţilor de apel din România, în considerarea exigenţelor statului de drept şi din perspectiva instanţelor judecătoreşti, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicţională deciziilor Curţii Constituţionale, consideră necesară clarificarea informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la întâlnirea dintre preşedinta Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, şi domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, aceştia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale, au transmis preşedinţii curţilor de apel, duminică, printr-un comunicat de presă.

Și CSM a cerut clarificări.

„O asemenea clarificare este necesară, în primul rând, pentru protejarea autorității Curții Constituționale și pentru menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate”, se arată în comunicatul citat.

Atât CSM, cât și curțile de apel fac referire la controversa din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu era consilier prezidențial și s-a întâlnit cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, cu care ar fi discutat despre mandatul consilierei, care era în pericol.

Mai exact, Simina Tănăsescu era consilier al președintelui Klaus Iohannis. Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu afirma atunci că fost căutat de consilierul prezidenţial Simina Lăzărescu, ce i-a spus că se pune în discuţie revocarea sa, deoarece depășise limita.

Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni, dar Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial la șase zile după întâlnire, pentru a nu plana suspiciunea unei posibile imixtiuni.

Acum se cere același standard de exigență.

„Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității Curții Constituționale să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional’, precizează Consiliul Superior al Magistraturii”, se mai arată în comunicatul CSM.

Legea, contestată de președinte

Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR cu privire la modificările aduse legii ANI. Deși e nevoie de transparență, introducerea unor prevederi „arbitrare și flagrant neconstituționale ar sabota acest scop”, consideră șeful statului.

„Actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară. Avem nevoie de mai multă transparență și credibilitate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, iar România și-a asumat acest angajament ca jalon în PNRR. Dar un obiectiv legitim nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare și flagrant neconstituționale, care ar sabota tocmai scopul urmărit. Din acest motiv, Președintele României a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea ANI”, a transmis Administrația Prezidențială.

USR și PNL au atacat, de asemenea

Și USR, alături de opt senatori PNL, au depus sesizare din cauza amendamentelor „Fritz” și „Mirabela”, pe care le consideră țintite.

„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR”, au argumentat ei.

USR speră ca judecătorii să se pronunțe până la 31 august, termenul limită pentru PNRR, pe cele două amendamente.

„Legea, per ansamblu, este o lege bună, dar în același timp are două mari probleme, două articole toxice care fac parte în acest moment din corpul legii.

(…) Este timp ca până la 31 august legea să fie reparată. Ne așteptăm, ca și celelalte instituții ale statului, având în vedere situația excepțională din acest moment, să rezolve cu celeritate”, a specificat USR.

Amendamentul Mirabela

Amendamentul a fost introdus de AUR și a fost adoptat cu sprijinul PSD și îi vizează pe partenerii demnitarilor: președintele României, premierul, miniștrii, parlamentarii și alte persoane care ocupă funcții publice prevăzute de lege.

„Declarația de interese financiare a soțului/soției și pentru persoanele aflate în relații asemănătoare să fie publicată pe site-ul A.N.I”.

Există critici în spațiul public privind sintagma „relații asemănătoare acelora dintre soți”, care e considerată neclară fiindcă nu se înțelege cum poate fi demonstrată existența unei asemenea relații și nici momentul de la care apare obligația de declarare.

Prevederea a căpătat o puternică încărcătură politică după ce a fost asociată cu situația Mirabelei Grădinaru, partenera lui Nicușor Dan. Aceasta și-a publicat declarațiile de avere și de interese, într-un gest prezentat drept unul de transparență.

Amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz

Celălalt amendament a fost asociat cu situația liderului USR Dominic Fritz. Prevederea introdusă de PSD stabilește consecințe asupra persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi. În anumite situații, aplicarea noii reguli poate conduce la încetarea mandatului sau a funcției publice.

Dominic Fritz a susținut că amendamentul a fost conceput pentru situația sa și a acuzat majoritatea parlamentară că încearcă să introducă retroactiv o nouă sancțiune. Liderul USR a afirmat că este vorba despre o problemă de principiu, întrucât o lege adoptată ulterior nu ar trebui să introducă o sancțiune nouă pentru o faptă care a fost deja analizată și soluționată potrivit legislației aflate în vigoare la momentul respectiv.

Judecătorii constituționali trebuie să stabilească dacă prevederile contestate respectă Constituția și dacă legea poate merge mai departe în forma adoptată de Parlament.

Legea integrității reprezintă un jalon de care sunt legate fonduri europene în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro. România trebuie să rezolve eventualele probleme legislative până la sfârșitul lunii august pentru a evita pierderea banilor aferenți acestui jalon.

Legi atacate de AUR

Judecătorii au pe masă și sesizări ale AUR pentru alte două legi din PNRR, cea privind biodiversitatea și cea care are ca obiect ratificarea acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Legat de biodiversitate, liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, acuză Ministerul Mediului că a plătit firme private pentru elaborarea Strategiei privind biodiversitatea, deşi dispune de o direcție proprie de specialitate.

Senatorul cere Curţii de Conturi să verifice legalitatea acestor cheltuieli şi modul în care documentul plătit din bani publici a ajuns proiect de lege depus de ministrul Mediului Diana Buzoianu, în calitatea sa de deputat.

„Risipirea banilor publici şi politizarea cheltuielilor publice de către Guvernul Bolojan pot fi uşor exemplificate. Punem pariu, pe baze statistice, că nimeni de la Curtea de Conturi nu ar avea curaj să verifice aşa ceva? Ministerul Mediului a plătit bani publici unui consorţiu de trei firme private pentru a scrie o Strategie pentru biodiversitate, deşi în minister există o direcţie pentru biodiversitate, direcţie în care lucrează oameni care încasează lunar salarii tot din bani publici. Angajaţii ministerului sunt, se presupune, mult mai calificaţi decât nişte firme private să scrie o strategie guvernamentală, mai ales că ei sunt sursa tuturor datelor pe care se bazează strategia respectivă”, afirmă Peiu.

Reacția ministerului

Ministerul Mediului a transmis că asumarea Strategiei au aparţinut Ministerului în fiecare etapă, nu unor „firme private”, aşa cum susţin oficialii AUR.

„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor dezminte informaţiile false propagate în spaţiul public de partidul AUR cu privire la costurile, elaborarea şi traseul instituţional al Strategiei naţionale pentru conservarea biodiversităţii 2026–2030. Finanţarea contractului a fost asigurată din Fondul pentru Mediu, instrument creat tocmai pentru susţinerea proiectelor şi programelor de protecţie a mediului şi pentru îndeplinirea obiectivelor europene în domeniu. OUG nr. 196/2005 include expres printre destinaţiile Fondului realizarea de monitorizări, studii şi cercetări care decurg din acorduri internaţionale, directive europene şi reglementări naţionale”, a transmis Ministerul Mediulu, într-un comunicat de presă.

Ședința începe la ora 11.00.