Leul de Aur a mers către Alfonso Cuaron

Veneţia rămâne ca marele cinema nostalgic şi avangardist, ironic şi biografic.

Emoţionant început al ceremoniei de premiere a Mostrei del cinema din Veneţia 2018, condusă de Michele Riondino care, după polemica cu ministrul Salvini de la începutul Festivalului, a început seara afirmând: “De 10 zile mă gândesc cât este de important acest Festival. Am crescut cu Mostra care mi-a oferit mijloacele de a descoperi un spectator activ şi militant. M-am gândit la aceasta privind publicul atât de divers, format din tineri, doamne, critici, toţi cu biletul în mână şi cu acreditarea la gât. Toţi erau mulţumiţi că se află aici. Dacă toate acestea au un sens, el se datorează faptului că cinema-ul înseamnă  curajul de a visa împreună”.

Juriul prezidat de Guillermo del Toro şi compus din Sylvia Chang, Trine Dyrholm, Nicole Garcia, Paolo Genovese, Malgorzata Szumowska, Taika Waititi, Christoph Waltz, Naomi Watts, după ce a vizionat toate cele 21 de filme din Concurs, a acordat, adeverind pronosticurile, Leul de Aur peliculei Roma de Alfonso Cuarón. O povestire autobiografică, plasată în anii 70 şi filmată în alb-negru, al cărei nume este dat de cartierul din oraşul Mexico în care a crescut regizorul şi care este inspirată de istoria adevărată a tatălui său. Filmul, unanim aclamat de critică, a sedus şi juriul, spulberând potenţialul “conflict” dat de faptul că preşedintele acestuia este un foarte bun prieten al regizorului.

Cu Roma, Veneţia, după ce şi-a deschis porţile platformelor de distribuţie diferite de sălile de cinema, a obţinut o victorie: filmul lui Cuaron este “marcat” Netflix şi compania îl va distribui în toată lumea din 14 decembrie, fără a exclude şi lansarea în sălile de cinema din unele ţări, printre care şi Italia.

Guillermo del Toro l-a invitat pe scenă pe “prietenul dintotdeauna” Alfonso Cuaron, pentru a-i înmâna premiul pentru acest film amintind, într-o peliculă alb-negru, celebrul Amarcord al lui Fellini. La 5 ani după spectaculosul Gravity, un fantasy de Oscar care a fost lansat chiar la Mostra, regizorul a lansat acest film foarte “personal”, inspirat de familia sa şi de tatăl de origine indigenă cu care a crescut.

“Mii de mulţumiri Mostrei del cinema” a spus el în italiană, după care a continuat în limba engleză: “Această recunoaştere şi acest festival au o imensă semnificaţie pentru mine”. A trecut apoi la limba spaniolă pentru a mulţumi tuturor colaboratorilor săi şi mai ales actriţelor care au întrupat cu demnitate femeile care l-au crescut. “Astăzi, este ziua de naştere a lui Limo, femeia care a inspirat personajul Cloe. Aş vrea să-ţi cânt «La mulţi Ani», dar poate nu este cazul. Pot spune totuşi că filmul este produsul imensei mele iubiri pentru tine, pentru familia mea şi pentru ţara mea”.

Într-un palmares care i-a lăsat pe italieni cu mâinile goale (atât în Concursul principal cât şi în secţiunea Orizzonti), Marele Premiu al Juriului a revenit foarte apreciatei producţii The Favourite de Yorgos Lanthimos, care, în mod exceptional, a obţinut şi Coppa Volpi, cu adevărat meritată de actriţa Olivia Colman. În filmul a cărui acţiune este plasată la începutul anilor 1700, actriţa o intepretează pe fragila şi nevrotica Anna, aflată în centrul unui triunghi al sexului şi puterii, alături de alte două protagoniste, Rachel Weisz şi Emma Stone.

Yorgos Lanthimos, distins cu Leul de Argint

Leul de Argint pentru regie a încoronat The Sisters Brothers al regizorului francez Jacques Audiard. Filmul cu John C. Reilly, Joaquin Phoenix, Jake Gyllenhaal şi Riz Ahmes este un western în afara schemelor prestabilite. Mai ales printr-unul dintre personajele sale, unul din cei doi fraţi “Surorile”, Eli (Reilly), un cowboy romantic, care visează să părăsească meseria de vânător de oameni pentru a se căsători cu o învăţătoare, a deschide un magazin şi a avea mulţi copii. El are o ultimă misiune de îndeplinit împreună cu fratele său, mai violent şi băutor înrăit, Charlie (Phoenix) înainte de a a pune pistolul în cui şi a se întoarce la iubita sa, dar drumul către aceasta va fi plin de ghinioane.

Willem Dafoe, protagonistul producţiei At eternity’s gate de Julian Schnabel, care istoriseşte ultimii ani ai lui Vincent van Gogh, a fost distins cu Coppa Volpi pentru interpretare masculină. Actorul preferat al lui Scorsese şi Wes Anderson l-a interpretat pe marele artist evitând unele clişee. După ce a povestit nebunia lucidă a pictorului, regizorul a respins ideea unui artist deprimat şi tulburat, care se hotărăşte să moară şi propune o alternativă la sinucidere: un furt sfârşit dramatic făcut de câţiva tineri. Dar, dincolo de problema biografică, care pentru Schnabel nu este atât de importantă, filmul se bazează mult pe interpretarea actorului american (acum italian prin adopţie de când s-a căsătorit cu regizoarea Giada Colagrande, care l-a însoţit pe covorul roşu) care a restituit complexitatea unui personaj atât de controversat, capabil de mari elanuri de generozitate, dar şi de explozii de furie şi de violenţă.

“În filmul nostru, Vincent Van Gogh afirmă: «eu sunt picturile mele». Trebuie să mulţumesc lui Julian Schnabel şi filmului pentru acest regal care m-a făcut să-l descopăr pe Vincent”, a afirmat actorul, mulţumindu-i apoi soţiei sale.

Coppa Volpi pentru interpretare feminină a mers, aşa cum aminteam, la Olivia Colman pentru rolul reginei Anna din filmul The Favourite al grecului Yorgos Lanthimos. Foarte frumoasă, îmbrăcată într-o ţinută roşie, actriţa engleză este cunoscută din serialul The Crown în care interpreta rolul maturei Regine Elizabeth.

Coppa Volpi pentru interpretare feminină, Olivia Colman

The Favourite este istoria – puţin cunoscută – a reginei Anna şi a celor două doamne care şi-au disputat favorurile în timpul celor 12 ani de domnie, în timp ce Anglia şi Franţa erau implicate în Războiul de 7 ani, care avea să devină, potrivit cuvintelor lui Winston Churchill, primul război mondial al epocii moderne. “Sunt incredibil de emoţionată, am uitat tot ce voiam să spun, în afară de a mulţumi colegilor de platou, începând cu cele două actriţe. M-am îndrăgostit de frumoasa voastră ţară şi sunt onorată că Veneţia s-a îndrăgostit de filmul nostru. Mulţumesc din inimă”.

Premiul Mastroianni, acordat unei tinere speranţe, a fost înmânat de Naomi Watts actorului Baykali Gananbarr, din The Nightingale, unde interpretează rolul ghidului aborigen Billy. El s-a înclinat în faţa “celor trei doamne care au făcut posibilă realizarea acestui film: regizoarea, producătoarea şi actriţa Aisling Franciosi”. Singurul film semnat de o femeie, australianca Jennifer Kent, The Nightingale narează epopeea unei tinere irlandeze din Tasmania la sfârşitul secolului al XIX-lea, o lume plină de violenţă în confruntarea femeilor şi aborigenilor. Clare, după ce a fost violată iar soţul şi copiii i-au fost ucişi după câteva luni, porneşte la drum să se răzbune, dar îl întâlneşte pe Billy care îi va schimba viziunea asupra lumii.

Filmul a obţinut şi Premiul Special al Juriului, ridicat de regizoare care a mărturisit: “Cinema-ul este inima mea şi a mă afla aici este o mare onoare. Le rog pe toate femeile care vor să facă film să nu ezite. Avem nevoie de voi, forţa feminină este cea care, mai mult decât oricare alta, poate vindeca planeta noastră”. În final ea a dedicat premiul poporului aborigen australian.

Balada western a Fraţilor Coen, The Ballad of Buster Scruggs, producţie marca Netflix, prevăzută însă şi pentru lansarea în sălile de cinema, cel puţin în America, a fost premiată pentru Cel mai bun scenariu. Premiul a fost ridicat de Tim Blake Nelson, protagonistul primului episod, cel mai amuzant, un fel de minimusical în care actorul interpretează rolul unui pistolar cântăreţ care transformă westernul într-o comedie muzicală.

Un juriu prezidat de Salvatore Mereu a decis premiile pentru secţiunea Venezia Classici: The Great Buster, o celebrare a lui Buster Keaton regizată de Peter Bogdanovich, şi La notte di San Lorenzo de Paolo şi Vittorio Taviani, declarat filmul cel mai bine restaurat. Acest al doilea premiu a fost înmânat văduvei lui Vittorio Taviani.

A urmat secţiunea cea mai “viitoristă” a Mostrei, Venice Virtual Reality, în care au fost distinse peliculele Spheres de Eliza Mcnitt (cu vocile unor staruri ca Millie Bob Brown şi Jessica Chastain), Buddy VR de Chuck Chae şi L’île de morts de Benjamin Nuel.

Leone del Futuro, intitulat Luigi De Laurentiis şi dotat cu 100.000 de dolari, care onorează un film de debut, a fost decernat de către juriul prezidat de  Ramin Bahrani filmului sirian The day I lost my shadow al regizorului Soudade Kaadan, o istorie a dificultăţilor de a-ţi imagina viitorul în Siria anului 2012, produs împreună cu sora sa: “Este scrisoarea noastră de dragoste faţă de confruntările din ţara noastră”.

În secţiunea Orizzonti, Italia nu a primit niciun premiu, deşi au fost prezentate rigurosul film despre Cucchi, şi Un giorno all’improvviso cu Anna Foglietta. Juriul a decernat Premiul pentru cel mai bun film producţiei Kraben Rahu de Phuttiphong  Aroonpheng. Un Premiul Special a mers către Announcement de Mahmut Fazil Coskun, în timp ce Premiul pentru Regie a fost conferit lui Emir Baigazin pentru pelicula The River. Cel mai bun actor a fost declarat Kais Nashif pentru rolul din Tel Aviv on Fire, iar Cea mai bună actriţă a fost considerată Natalja Kudryashova pentru interpretarea din The man who surprised everyone, “un film curajos cum numai în Rusia se face”, după cum a afirmat actriţa.

Cea de a 75-a ediţie a Festivalului Internaţional al Filmului de la Veneţia, prezidată de  Paolo Baratta, s-a închis cu proiecţia filmului Driven, regizat de Nick Hamm, inspirat din povesea adevărată a lui John DeLorean, inventatorul DeLorean DMC-12, devenit apoi icoana trilogiei Întoarcere în viitor.

Regizorul Nick Hamm se destăinuia: “Veneţia este un festival entuziasmant cu un public incredibil. Sunt în acelaşi timp onorat şi fericit de a fi fost din nou invitat să particip la această incredibilă şi nebună aventură”.

Driven este o privire perfid comică asupa unei prietenii sfârşite prost. Amplasat în opulenta Californie a începutului anilor 80, filmul spune povestea ascensiunii fulminante a lui John DeLorean şi a emblematicii sale DeLorean Motor Company, prin intermediul prieteniei lui cu simpaticul fost deţinut, devenit informator FBI, Jim Hoffman.

În fruntea castului, se află Lee Pace în rolul inginerului şi designerului John DeLorean, avându-i alături pe Jason Sudeikis (Downsizing) şi Judy Greer (Ant-Man), care o interpretează pe Ellen, tenacea soţie a lui Hoffman, şi pe Corey Stoll (House of Cards, Midnight in Paris).

Nick Hamm a fost distins cu Premiul BAFTA. A început ca regizor în rezidenţă la Royal Shakespeare Company, înainte de a se dedica cinema-ului.

Mostra 2018 de la Veneţia va rămâne ca un succes pentru regizorii prezenţi şi pentru calitatea filmelor. A fost o ediţie Netflix în forţă, după ce Cannes-ul a refuzat filmele sale. Dar şi o ediţie cu o singură regizoare în concurs. Aşa cum afirma preşedintele Mostrei de la Veneţia Paolo Barrata, “Amintirea cea mai frumoasă a Mostrei de la Veneţia 2018 rămâne marea de tineri în picioare care au aplaudat Leul de Aur pentru carieră acordat lui David Cronenberg. Sala părea o aulă a Universităţii. Cine spune că tinerii nu iubesc cinematograful se înşeală”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.