Mănăstirea Nera, locul unde sufletul înflorește și trupul se vindecă

În Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, o vizită la Cascada Beușnița reînvie legenda despre Ochiul Beiului, un lac limpede, cu ape de un albastru-verzui.

Povestea locului spune că lacul s-ar fi format din lacrimile unui tânăr fiu de bei, îndurerat de pierderea păstoriței Beușnița, fiică de cioban vlah, ucisă la porunca tatălui său, beiul.

În acest ochi de apă azurie, care nu îngheață niciodată, se oglindește, potrivit legendei, culoarea ochilor săi albaștri, dintr-un adânc de dragoste și jale.

Pentru iubitorii de drumeții, se deschide un traseu mai lung prin Cheile Nerei care duce spre Lacul Dracului. Acest lac carstic în formă de pâlnie dă fiori privitorului și nu îmbie nicicum la scăldat. De un albastru verzui, rece, lacul înconjurat de stânci este maiestuos, însă ascunde taine nedeslușite.

Legenda pomenește de un drac cuprins de furie ce s-ar fi aruncat în apele lui. Deși adâncimea sa este de aproximativ 12 metri, tradiția populară spune că ar fi un lac „fără fund”, cu galerii subterane misterioase.

Foarte aproape de Cheile Nerei se deschid și Cheile Șușarei, care fac parte din același Parc Național.

La Cascada Șușara, înaltă de aproximativ 15 metri, se ajunge prin pădure, pe o potecă ce urcă printre stânci și trepte de lemn. Apele, în căderea lor, nu par să tulbure liniștea, ci, dimpotrivă, aici întreaga natură își săvârșește tăcut Liturghia.

Clopotele anunță și ele o altă Liturghie. A maicilor de la Nera… Răsărind, ca din pământ, se vede mănăstirea-cetate!

„La început, a fost doar gândul ridicării acestui așezământ, din inițiativa ctitorului originar din aceste meleaguri, doctorul Pavel Chirilă, cunoscut pentru promovarea medicinei creștine și a terapiilor pe bază de plante.

Gândul său și-a croit apoi drum și a înflorit încet și cu răbdare, astfel încât în cei peste 30 de ani care au trecut deja, s-a zidit cetatea mănăstirească pe care o vedem astăzi”, spune Monahia Caliopia Muraru, pentru Cotidianul.

Începuturile mănăstirii cu hramul Sfânta Treime, ce va ajunge cunoscută drept „Mănăstirea Cuvioasei Parascheva”, prin sprijinul și bunăvoința Sfintei pentru acest lăcaș, datează din anul 1994.

Pe 5 octombrie 2001, Mănăstirea Nera a primit în dar un rând din veşmintele folosite la acoperirea sfintelor moaşte ale Cuvioasei Parascheva, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

Părintele Protosinghel Teofan Munteanu este, începând din anul 1999, duhovnicul obștii, iar Stareța Sfintei Mănăstiri este Monahia Dositeia Constantin.

Despre fericitul greu al începuturilor

Sfânta Mănăstire este unul dintre așezămintele monahale mai noi din ținutul Banatului 

„Mănăstirea noastră nu are vechimea altor vetre mănăstirești din țară, cu tradițiile lor seculare, însă și noi, care acum ne scriem istoria, ne străduim să ne ancorăm viața în moștenirea duhovnicească a Sfinților și a Părinților Bisericii”, spune Monahia Caliopia Muraru, pentru Cotidianul.

Lucrările de șantier continuă și în prezent. Deopotrivă cu zidurile exterioare ce au închis cetatea cu chilii, maicile, venite aici din toate colțurile țării, zidesc și familia acestei obști, care a sporit de la an la an, până la 100 de suflete. Majoritatea maicilor au absolvit studii superioare, specializându-se în diverse domenii, precum farmacie, fitoterapie, asistență medicală, psihologie ș.a.

„Viața de zi cu zi la Mănăstirea Nera este o necontenită Liturghie, o slujire. Dorul după cele nemărginite se întrupează în bucuria care se naște încă de aici, între cele mărunte, unde «toată făptura împreună suspină și împreună are dureri până acum» (Rom. 8, 22)”, spune Monahia Caliopia.

Obștea mănăstirii împletește în slujirea monahală activități devenite simbol pentru mănăstire și către care se apleacă cu multă dăruire 

În Laboratorul „Sfinții Doctori fără de arginţi”, ridicat în 2009, darurile vindecătoare sădite de Dumnezeu în plante devin preparate meșteșugite după reţete proprii, cu rădăcini în vechi tradiții mănăstirești, menite să aducă alinare oamenilor.

Acest Laborator a fost urmat la scurtă vreme de un altul, Laboratorul „Sfinții Tămăduitori”, ocrotit de Sfinții Ierarhi Nectarie din Eghina, Luca al Crimeii și Ioan Maximovici, dedicat produselor cosmetice bazate tot pe extracte din plante.

Atelierul de ceramică al Mănăstirii Nera a prins și el contur în anul 2020.

Gamele Nera Plant cuprind suplimente alimentare (ceaiuri, capsule, oțeturi, tincturi ș.a.), alimente, dat fiind interesul maicilor pentru o nutriție sănătoasă și prevenția bolilor, cosmetice (creme, deodorante, săpunuri, pastă de dinți ș.a.), respectiv articole ceramice, realizate manual folosind roata olarului și tehnica modelajului.

Maicile lucrează cu glazuri ecologice, experimentează fel de fel de forme și culori, iar vasele de lut sunt mărturia îmbinării dintre strădanie și însuflare, potrivit unei vechi tradiții ce a existat în aceste locuri.

Meșteșugul olăritului este îndrăgit deopotrivă de copiii care participă la cursurile oferite de maici 

În cadrul programelor școlare „Săptămâna Verde”, „Săptămâna Altfel”, atelierul de ceramică este frecventat de multe grupuri de elevi.

În paralel cu activitățile de olărit, copiii iau parte și la ateliere de gătit, în cadrul cărora învață să facă biscuiți și alte bunătăți… 

Odată scoase din cuptor, le pot degusta înainte de a-și încheia vizita la mănăstire

La Mănăstirea Nera, maicile îi ajută pe copiii din împrejurimi să-și îmbunătățească pregătirea școlară, predându-le ore suplimentare de limba română, matematică, limba engleză, franceză, istorie, chimie şi informatică, pentru gimnaziu și liceu.

Obştea mănăstirii a iniţiat și un proiect social privind construirea unui Centru de zi „Sfântul Ioan Maximovici” în satul Slatina – Nera, unde se desfășoară, deopotrivă, activități cu elevii.

În paralel cu restul îndeletnicirilor, la Mănăstirea Nera se traduc și cărți din limbile greacă, sârbă, rusă, engleză și franceză.

Magazinul mănăstirii vădește dragul maicilor pentru lumea literelor și a lecturilor duhovnicești.

Produsele din plante pot fi găsite și ele în magazinul mănăstirii, precum și pe pagina de site: neraplant.ro, ce găzduiește magazinul online.

Rețete mănăstirești de la Mănăstirea Nera

Pizza inteligentă

Maicile Partenia, Spiridona și Ilaria ne-au dezvăluit cum putem face pizza cu blat din linte

Denumită pizza inteligentă, blatul acesteia este preparat din linte și făină de ovăz. De ce „inteligentă”? Pentru că are în compoziție ciuperci, cunoscute drept „hrană pentru creier”.

Foarte gustoasă, se pregătește ușor și conține ingrediente simple.

„Este potrivită pentru zilele de post sau pentru cei care își doresc o alimentație mai sănătoasă”, spun maicile.

Ingrediente pentru blat

• 300 g linte roșie
• 200 g făină ovăz
• 175 ml apă plată
• 175 ml apă minerală carbogazoasă
• 1 linguriță praf de copt
• 2 linguri ulei de măsline
• sare

Topping 

• bulion de roșii
• ⁠busuioc
• ⁠fulgi de usturoi deshidratat
• ⁠sare
• ⁠piper
• ⁠ulei de măsline
• ciuperci
• măsline
• ceapă
• ardei

 Mod de preparare 

1. Blatul 

Se hidratează lintea în prealabil: se lasă la înmuiat două ore sau se acoperă cu apă caldă pentru a se înmuia mai rapid. Se mixează foarte bine într-un robot de bucătărie, împreună cu o linguriță de sare și puțin ulei de măsline. Se adaugă 350 ml de apă, făina de ovăz și apa minerală, împreună cu praful de copt. Ingredientele se amestecă  până se obține un aluat moale, potrivit pentru un blat pufos. Compoziția se toarnă într-o tavă tapetată cu hârtie de copt. Blatul se coace în cuptor, încins în prealabil, și se scoate după 15 minute.

2. Sosul 

Se adaugă sosul de bulion, preparat cu o consistență mai groasă, ca să nu intre în blat. Sosul se condimentează cu usturoi deshidratat, piper, sare, busuioc uscat sau alte condimente uscate, după gust.

3. Asamblare și coacere 

După ce sosul a fost întins uniform peste blatul de linte, se adaugă ingredientele tocate –ciuperci, măsline, ceapă, ardei – și se stropește cu puțin ulei. Blatul se coace încă 20 de minute.

Pizza se servește simplă sau cu sos de roșii ori muștar.

Tartă de fructe

Maicile Partenia și Ilaria ne recomandă și un desert sănătos, care s-a dovedit o poveste de succes pentru o seară specială de sărbătoare 

 Testată de mai mulți copii veniți la Mănăstirea Nera, tarta vegană cu mere a fost pregătită în cadrul unui atelier de gătit. Activitatea i-a bucurat mult pe copii, care au învățat cu acest prilej și câte ceva despre răbdare și dăruire. Au aflat că mâncarea nu înseamnă doar hrană, ci și prietenie și grijă față de celălalt.

Ingrediente 

• 375 g fulgi de ovăz
• 90 g fulgi de cocos
• 250 g nuci
• 750 g mere
• 250 g curmale
• miere
• stafide (opțional)
• merișoare (opțional)

Pentru ornat 

• fulgi de migdale
• nuci măcinate

Salată energizantă cu năut și tofu

Maicile Partenia, Spiridona și Ilaria, de la Mănăstirea Nera, prepară o salată sănătoasă din mai multe legume, semințe, năut și tofu și ne asigură că este potrivită pentru orice moment al zilei. Bogată în fibre, vitamine și minerale, această salată susține digestia și ajută organismul să funcționeze optim.

Poate înlocui felul principal, este o rețetă ușor de preparat și se poate realiza din ingrediente la îndemână. „Este important să includem zilnic legumele în alimentația noastră” recomandă maicile.

Ingrediente 

• varză
• morcov
• telină
• păstârnac
• sfeclă roșie
• ardei gras
• pătrunjel verde
• măsline
• boabe de năut fiert
• cuburi de brânză tofu
• semințe de dovleac
• semințe de floarea-soarelui
• fulgi de drojdie inactivă

Dressing 

• ulei de măsline
• oțet de mere
• sare