Ministrul Economiei, Irineu Darău: Digitalizare corectă și transparentă, nu paravan pentru influență

”Problema este că același secretar general a fost și manager de proiect pentru PNI și unul dintre cei care au avizat caietul de sarcini pe baza căruia a fost lansată procedura”, mai spune ministrul.

Semne de întrebare privind construcția proiectului

”Cu alte cuvinte, omul care a construit și avizat proiectul contestă acum decizia prin care proiectul a fost oprit.

Vorbim despre o procedură de peste 160 de milioane de lei, lansată fără toate aprobările obligatorii și care ridica probleme serioase privind modul în care era construit proiectul.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Secretarul general al ADR, Dragoș Cosmin Niculescu, care are un rol-cheie și în organizarea procedurilor pentru Cloudul Guvernamental, a fost angajat între 2012 și 2014 la două firme controlate, prin interpuși, de Sebastian Ghiță”, mai arată ministrul.

”Mai mult, fratele unuia dintre acești interpuși a depus ofertă la ADR în 2025, prin intermediul unei firme înființate în decembrie 2024, pentru un contract de 743 milioane de lei privind implementarea Cloudului Guvernamental”, spune Darău.

Reforma trebuie să fie corectă și transparentă

”Asta încercăm să schimbăm astăzi în digitalizarea României:

•⁠ ⁠fără proiecte făcute netransparent;
•⁠ ⁠fără grupuri care se protejează între ele;
•⁠ ⁠respect și responsabilitate pentru banul public.

Digitalizarea trebuie făcută corect, transparent și în interesul statului român, nu pentru menținerea unor rețele vechi conectate la bani și influență.

Continuăm curățenia și mergem până la capăt. Nici intimidările, nici calomniile, nici încercările de kompromat nu ne vor opri.

Scopul este clar și în interesul fiecărui cetățean: transformare digitală pe bune, cu efect în viața de zi cu zi!”, conchide ministrul.

Fostul președinte al ADR, plângere la DNA

Fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, demis din funcție de Oana Gheorghiu, a depus o plângere la DNA.

Citește mai mult aici: Oana Gheorgiu, reclamată la DNA de fostul șef al ADR, Dragoș Vlad

Plângerea pe care a înaintat-o către DNA pe numele Oanei Gheorghiu ar avea ca obiect comiterea infracțiunii de trafic de influență.

Aurel-Cătălin Giulescu, numit la conducerea ADR

După schimbarea lui Dragoș-Cristian Vlad din fruntea conducerii Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Aurel-Cătălin Giulescu a fost numit ca președinte, având rang de secretar de stat.

Anterior, Aurel Giulescu ocupa funcția de consilier de stat în aparatul propriu al vicepremierului Oana Gheorghiu.

Citește și: Schimbare la vârful digitalizării României. Noul director vine de la cabinetul Oanei Gheorghiu

Noul șef al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a mai condus în trecut Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.

Licitație IT de zeci de milioane de euro, anulată la ADR

Cătălin Giulescu, noul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a anulat vineri licitația pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) pe motiv că aceasta a fost prematură și nu a îndeplinit condițiile legale.

„Decizia anulării achiziției se fundamentează pe identificarea unor nereguli în cadrul inițierii procedurii, care pot genera un blocaj juridic, deoarece autoritatea se află în imposibilitatea angajării de cheltuieli publice și, prin urmare, nu poate semna contractul de achiziție la finalul evaluării”, a anunțat vineri Autoritatea pentru Digitalizarea României.

”Decizia anulării achiziției se fundamentează pe identificarea unor nereguli în cadrul inițierii procedurii, care pot genera un blocaj juridic, deoarece autoritatea se află în imposibilitatea angajării de cheltuieli publice și, prin urmare, nu poate semna contractul de achiziție la finalul evaluării.

Lansarea procedurii de achiziție publică a fost făcută prematur, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute expres de lege, în sensul în care, la data publicării anunțului, pe data de 10.02.2026, nu exista adoptată o hotărâre a Guvernului privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții aferente proiectului ”Platforma națională de interoperabilitate – PNI”, act obligatoriu care deschide dreptul legal de a efectua cheltuieli din bugetul public și validează oportunitatea investiției.

Lipsa hotărârii Guvernului pentru aprobarea notei de fundamentare a achiziției conduce la imposibilitatea semnării de către Autoritatea pentru Digitalizarea României a angajamentului legal (contractul de achiziție) cu eventualul ofertant declarat câștigător, fiind încălcate prevederile art. 14 și ale art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare”, arată sursa citată.

Contractul IT de peste 123,8 milioane de lei (aproximativ 25 milioane de euro), finanțare europeană, a fost lansat în luna februarie sub conducerea fostului președinte al ADR, Dragoș Vlad.

Conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), trei consorții de companii au depus oferte pentru această procedură.

Licitația se va relua

ADR transmite că proiectul nu poate fi demarat fără respectarea legislației și că procedura va fi reluată doar dacă toți pașii obligatorii impuși de actele normative în vor fi îndepliniți.

„Platforma Națională de Interoperabilitate reprezintă un proiect de digitalizare a adminstrației depășit doar de Cloud-ul Guvernamental ca impact asupra cetățenilor și infrastructurii statului, iar acest proiect nu poate fi demarat fără respectarea întru totul a legislației.

În momentul în care toți pașii obligatorii impuși de actele normative în vigoare vor fi îndepliniți, procedura de licitație publică va fi reluată”, se mai arată în comunicatul ADR.

Serviciile IT

Noua platformă IT va conecta instituțiile publice pentru a oferi cetățenilor servicii mai bune, conform autorității.

Astfel, platforma ar urma să ofere servicii publice integrate, eliminând astfel barierele birocratice.

Vor fi astfel conectate, printre altele, registrele de bază, sistemele de identitate digitală (eIDAS, RoeID), portalul european PDURo cu hub-urile instituțiilor guvernamentale (MAI, ANAF, ONRC etc.).