Mons – capitală culturală europeană pe ritmuri româneşti

Sloganul Capitalei Culturale Europene Mons de anul acesta este ”Tehnologia întâlneşte cultura”.

Titlul de Capitală Culturală Europeană a trebuit să trezească atractivitatea unei comunităţi lovite din plin de dezindustrializare. Inspirat de succesele oraşului Lille din 2004, de fanteziile Marsiliei din 2013, oraşul belgian Mons, capitala valonă, care a făcut un pariu că va reuşi să fie în topul celor 10 oraşe cele mai atractive din 2015, propuse de CNN Travel, bineînţeles, după Milano. Performanţa nu este neglijabilă. Yves Vasseur, şeful de orchestră al acestui eveniment, încearcă să facă un pas înainte în acest sens. Acela ca publicul să vină să cunoască acest mic orăşel belgian, având în jur de 100.000 de locuitori, situat la 40 de minute de Bruxelles şi la 30 de minute de frontiera franceză. Un oraş ce nu exista până acum în radarele turistico-culturale, eclipsat de Bruxelles, dar şi de Bruges, Anvers şi Gand. Un oraş ce îşi caută un loc pe harta noilor arhitecturi.

Casa Jean Lescart, transformată în muzeu

Acest oraş, loc de referinţă altădată al industriei cărbunelui, al minelor şi siderurgiei, ce cunoscuse o mare prosperitate înainte de 1960, a căzut apoi într-un inexorabil declin. A fost de ajuns să fie numit Elio Di Rupo primar al oraşului, cunoscut pentru papionul său roşu, o figură politică importantă, vechiul preşedinte al partidului socialist, care a ocupat diferite funcţii ministeriale în regiunea Wallonne, înainte de a-şi asuma greutatea funcţiei de prim-ministru într-o foarte puternică criză politică ce a cuprins Belgia între 2011 şi 2014. ”Regiunea a cunoscut un reflux economic dramatic, când siderurgia a început să scadă. Extracţia cărbunelui s-a oprit, înregistrându-se un şomaj rapid şi destructurarea ţesutului social”.

Careul artelor din Mons, în care noul se îmbină cu tradiţia

Elio Di Rupo, fiul unor emigranţi italieni, a ştiut să lanseze noi tehnologii, bazându-se pe creativitate. A ştiut să atragă giganticul american Google, care şi-a instalat sediul încă din 2007 la Mons, investind aproape 500 de milioane de euro. A ştiut să atragă firme de tipul gigantului Microsoft şi IBM, să formeze acel Digital Innovation Valley.

Muzică românească la Careul Artelor

Noul Palat al Congreselor, ridicat de arhitectul american Daniel Libeskind

Romanian Jazz Collective şi Trio Dor vor reinterpreta muzică tradiţională românească, dar şi creaţii contemporane pe scena Arbalestriers din Mons, în serile de 10 şi 11 iulie. Artiştii români vor fi de altfel în competiţie cu titanii muzicii belgiene, numeroase concerte desfăşurându-se în această perioadă în cadrul festivalului Au Carré.

Muzeul Chanoine Puissant

Romanian Jazz Collective, un grup cu componenţă variabilă, de data aceasta format din Cătălin Milea, saxofon; Arthur Balogh, contrabas şi Alex Dan Mitrofan, chitară, este un proiect iniţiat de Cătălin Milea, care reinterpretează şi readuce în atenţia publicului compoziţii emblematice ale jazzului românesc, de la Johnny Răducanu, Richard Oschanitsky, Marius Popp, Dan Mândrilă la Jancy Kőrössy şi lista poate continua.

Trio Dor – compus din Ioana Mihai, pian, belgianca Laeticia Cellura, vioară şi Ovidiu Alupei, violoncel – va naviga pe valurile nostalgiei. Pornind de la doina românească, cei trei artişti vor călăuzi publicul într-un voiaj muzical prin ragtime-ul american şi tangoul argentinian.

Artistul vizual Doru Dumitrescu expune la Mons

Noua clădire BAM

Sculpturile purtabile, create de artistul vizual Doru Dumitrescu, vor fi expuse la Mons, în cadrul unui weekend cultural românesc (10-12 iulie 2015), organizat cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR) Bruxelles.

Artistul timişorean va expune 30 dintre ultimele sale creaţii din seria Weareable sculptures.

”Mă simt onorat să figurez în grupul de artişti români care va lua parte la weekendul organizat de Fundaţia Mons 2015 şi ICR Bruxelles. Am pregătit o colecţie de sculpturi purtabile – câteva dintre ele direct inspirate de circumstanţele care au dus la prezenţa mea acolo… O altă surpriză pe care o dezvălui pe această cale şi de care publicul se va putea bucura prin libera interacţiune este aducerea în cadrul evenimentului a unor leagăne speciale denumite UŢA pe care le-am pregătit împreună cu arhitecta Diana Giurea, acestea cunoscând în foarte scurt timp o largă apreciere în special din partea unui public consumator de design, atât din România, cât şi din lume”, mărturiseşte Doru Dumitrescu.

BAM, sediul expoziţiei Van Gogh

Artistul derulează numeroase proiecte de artă contemporană în spaţiul public european. Bijuterii de lemn, instalaţii, sculpturi, designerul român experimentează şi inovează arta românească a lemnului, iar creaţiile sale devin adevărate simboluri ale naturii.

Vernisajul expoziţiei are loc astă seară la Maison Folie din Mons, în prezenţa reprezentanţilor Fundaţiei Mons 2015 şi a numeroşi artişti belgieni.

În 11 şi 12 iulie, artistul va organiza două ateliere demonstrative de creaţie în cadrul cărora va exemplifica diferite etape ale realizării unor creaţii purtabile.

Saxofonistul Cătălin Milea va susţine un scurt recital la evenimentul inaugural.

Benoît Neusy – belgianul cu o stea Michelin, inspirat de gastronomia românească

Benoit Neusy

În aşteptarea includerii în patrimoniul imaterial UNESCO, gastronomia românească face parte din meniul creativ al Capitalei Culturale Europene Mons 2015 şi va figura timp de câteva zile, pentru vizitatorii acestui oraş, printre deliciile culinare ce pot fi descoperite şi degustate!

Benoit Neusy, şef bucătar şi deţinător al unei stele Michelin pentru restaurantul Imperatif situat într-o mică comună din Valonia, după o documentare serioasă despre bucătăria românească şi o consultare asiduă a reţetelor bunicii, va propune gusturi noi, rafinate, pe placul papilelor gustative ale belgienilor din Mons.

Un supeu exotic, pregătit de Benoit Neusy

”Influenţa străină a modelat în timp identitatea bucătăriei româneşti. Astfel, influenţele greacă, turcă, rusă, bulgară, maghiară au contribuit la stabilirea reţetelor tradiţionale româneşti. Gastronomie deosebit de energică şi apetisantă, care dă o importanţă particulară cărnii de vită, de porc, de miel, rădăcinoaselor, ierburilor şi peştelui de râu. Am încercat să evidenţiez atât cele mai savuroase specialităţi româneşti, cât şi o selecţie de vinuri”, spune artistul gastronom Benoit Neusy.

Timp de câteva zile, Bistrot Folie din Mons va afişa meniuri inspirate din gastronomia românească, ce vor pune în valoare arta şi creativitatea asocierilor culinare belgo-române.

Carul de Aur din timpul Doudou

Oferta gastronomică a belgianului Benoît Neusy va fi însoţită de o prezentare a vinurilor româneşti, susţinută de Marinela Vasilica Ardelean şi Jiri Peijffers, specialişti enogastronomi. Meniul cultural va fi diversificat şi prin prezentarea cărţii semnate de Marinela Vasilica Ardelean: 50 de vinuri româneşti întâlnesc 50 de preparate culinare italiene.

Doudou, o sărbătoare UNESCO, plină de culoare

Escapada belgienilor din Mons în arta culinară românească va culmina cu brunch-ul musical organizat duminică 12 iulie, în acordurile pianistului de origine română Quentin Val. Artistul s-a remarcat ca interpret şi compozitor prin numeroase recitaluri susţinute în Europa, Statele Unite şi Japonia.

Evenimentele sunt incluse în programarea culturală organizată de Fundaţia Mons 2015, Institutul Cultural Român Bruxelles şi Bistrot Folie.

Organizatorii cultivă istoria, patrimonial și identitatea

Mii de turişti la Sărbătoarea Dragonului

O nouă gară, semnată de arhitectul Santiago Calatrava, va face în aşa fel încât să existe o conjuncţie între centrul istoric al Mons-ului şi al treilea pol în plin boom, unde se ridică un centru flamboiant nou, desenat de o altă vedetă a arhitecturii, Daniel Libeskind. Acesta a desenat noul Palat al Congreselor din Mons, farul nou al oraşului, şi totul se datorează acestui nemaipomenit Elio Di Rupo, un adevărat ”burgmeister”, care a înţeles faptul că atractivitatea culturală rimează cu creativitatea. ”Cultura este un factor de bogăţie economică. Capitala Culturală ne va permite de a face un salt calitativ şi a reda mândria oraşului, atât pe plan psihologic, cât şi economic, după anii de depresie. Mons, în 2015, înseamnă peste 300 de proiecte, 5 noi muzee, 18 oraşe partenere, peste 70 de milioane de euro buget şi peste 400 de milioane de euro în cifre de afaceri aşteptate”.

Care de foc, la deschiderea sărbătorilor de la Mons

Mons se află în provincia Hainaut, pe valea fluviului Haine. La nordul şi la sudul acestuia se află coline şi platouri a căror altitudine creşte progresiv. Oraşul s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, pe o colină. De altfel, numele oraşul indică o formă de relief.

Străzile, care urcă şi coboară, se intersectează una cu alta şi toate sfârşesc în piaţa centrală, La Grande Place.

Ducatul Mons

În Mons, vechiul s-a îmbinat cu noul, aşa cum este şi în cazul vechii Case Spaniole, din secolul al XVI-lea, numită după tradiţia Ţărilor de Jos, cu caracteristici gotice. Este vorba despre o arhitectură sobră utilizând cărămizile roşii. În 1548 fusese dată o ordonanţă prin care se interzicea folosirea în construcţii a materialelor inflamabile. Clădirea a fost restaurată între 1919 şi 1920, după planurile arhitectului Bertiau şi apoi ocupată de Casa Presei.

Catedrala din Mons, luminată feeric

Careul Artelor se află astăzi în vechea cazarmă Guillaume din timpul Primului Război Mondial, fiind opera arhitectului Rémi de Puydt. Clădirea a fost utilizată de Ateneul Regal Jean d’Avesnes din 1960 până în 1990. A fost renumită Careul Artelor, după 1990, când a fost transformată în Şcoala Superioară de Arte Plastice şi Vizuale. În 2014, curtea Careului Artelor a fost renovată şi echipată de către biroul de arhitectură AgwA110. Ea este acoperită cu cinci acoperişuri modulare, cu dublă curbură, ancorate pe sol şi pe cornişă. Cu această ocazie, artistul Jean-Luc Moerman a realizat o vastă frescă abstractă şi o pictură în albastru cobalt pe asfalt.

Mii de oameni în timpul ritualului codificat Doudou

Mons posedă mai multe muzee importante, reconstruite azi. BAM (Beaux-Arts Mons), care adună colecţiile permanente de picturi, gravuri şi desene din secolele XIX şi XX, cu artişti reprezentativi, originari din Mons, dar şi artişti belgieni şi internaţionali, printre care André Lanskoy, Enrico Baj, Gianni Bertini, Gaston Chaissac, Valerio Adami şi Peter Klasen…

Organizatorii şi-au propus să cultive istoria, patrimoniul şi identitatea. Au răsărit peste noapte lucrări impozante din oţel, din sticlă care impresionează prin noile arhitecturi. Aşa a fost transformat vechiul cinematograf Alhambra, care a luat numele de Vincent Glowinky.

Doru Dumitrescu, Wearable Sculptures

În Capela Ursulinelor a fost înfiinţată Artothèque, un centru de prezervare, restaurare şi studiu. Staţia de Apă a oraşului, transformată într-un muzeu al memoriei, care povesteşte despre Mons, protagonistul Primului şi celui de al Doilea Război Mondial.

Muzeul Artelor decorative François Duesberg posedă mai multe colecţii prestigioase de orfevrerie, faianţă şi porţelan, dar şi o colecţie de pendule din perioada 1795-1815.

Arsonic, Centrul de muzică emergentă

Muzeul Folclorului Vieţii din zona Mons este refăcut din vechea Casă Jean Lescarts, iar în Muzeul Chanoine Puissant pot fi întâlnire obiecte din colecţiile oferite oraşului legate de Ducasse de Mons de către canonicul Edmond Puissant.

Muzeul de Istorie Naturală cuprinde colecţii privind fauna şi flora regiunii, dar şi colecţii de fosile şi minerale din zonă.

Cuplul regal belgian la Expoziţia Van Gogh

Istoria religioasă este expusă în diferite locuri precum Sainte-Waudru, Capela Bélian, Capela Saint-Calixte şi Muzeul Saint-Rémy.

Vechiul centru al Mons nu era lipsit de şarm, cu clădirile sale în stil baroc şi elegantele case de pe malul fluviului. Oraşul nu mai este acum Veneţia Nordului, nici ca Bruges, care conservă preţioasele picturi ale lui Van Eyck.

Pianista Ioana Mihai din trupa Trio Dor

Yves Vasseur, un vechi jurnalist de la RTBF, devenit între timp administrator cultural, povesteşte: ”La sosirea sa, Elio Di Rupo m-a rugat să mă ocup de centrul cultural al Mons. Am refuzat întrucât structurile culturale ale oraşului erau moarte şi eu nu credeam că mai pot să le reînviu. În 2002 am creat Le Manège, prima scenă transfrontalieră europeană, care a fost punctul de plecare, deschisă în 2006, inspirat de Didier Fusillier, artizanul Lille-ului din 2004. Şi aş vrea să spun că am fost incitat să lansez o nouă aventură culturală. Şi Lille era un oraş pal, care era cumva în umbră. Bagheta magică a Capitalei Culturale Europene l-a făcut să renască. Am reconstruit străzi întregi, cu ciocanul şi cu ajutorul cetăţenilor. Şi, în paralel cu evenimentele festive care rimează cu Capitala Culturală, municipalitatea a făcut în aşa fel încât să punem oraşul sub Patrimoniul UNESCO. Există un paradox la Mons. În timp ce regiunea este sinistrată din punct de vedere economic, centrul istoric al oraşului a fost ferit de vicisitudinile vremurilor. Gotica Sainte-Waudru este cunoscută pentru frumosul său ansamblu cu sculpturi ale lui Jacques Dubroeucq, numit şi Michelangelo al Nordului.

La Mons, peste 300 de evenimente

În această primăvară s-au deschis noi muzee. După Vechile Abatoare, cu arhitectura lor austeră, care au fost transformate într-o splendidă sală de expoziţii de artă contemporană, vechea Staţie de apă a municipalităţii a devenit Muzeul Memorial Mons, un centru de interpretare a celor două războaie mondiale cu peste 5.000 de documente şi obiecte”.

Oraşul văzut de sus

Catedrala Sainte Waudru găzduieşte splendide sculpturi în alabastru, dar şi magnifice vitralii. Tot aici, în interior, se află Carul de Aur, oferit de Ludovic al XIV-lea, regele Franţei, după asediul din 1691, care este scos o dată pe an în timpul procesiunii Doudou, o sărbătoare la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie, care ţine 7 zile, cu bere în cascadă.

Procesiunea dragonului în cadrul sărbătorii Doudou

Oraşul este, de asemenea, dotat acum cu un nou muzeu, La Doudou, după numele unui ducat, acum, dotat cu numeroase ateliere de cercetare şi spaţii amenajate într-o veche capelă. Seara este o adevărată splendoare această clădire luminată feeric, şi ea aflată în Patrimonul Mondial UNESCO. La Carierele de silex, de asemenea sub oblăduirea UNESCO, vizitatorii pot pătrunde în minele de silex neolitice.

Turnul cu ceas

Să mai amintim Arsonic, auditoriumul muzicilor emergente, Teatrul Le Manège pentru artele spectacolului, un Centru al Congreselor, noua Gară, simbol al mobilităţii, desenată de Calatrava. Dar adevăratul simbol al oraşului este Turnul clopotului, în stil baroc, construit în 1673, înalt de 87 de metri, care are în vârf un carillon care semnalează orele. Coloanele şi pilaştrii sunt din piatră albastră.

Transformarea parkingului Palatului de Justiţie în zonă pietonală a fost o oportunitate pentru a planta Marea Instalaţie Mons 2015.

Arne Quinze, artistul flamand de 43 de ani, a instalat o sculptură monumentală în lemn. Ea are o lungime de 90 de metri şi 18 metri înălţime şi se află între Biserica Sainte Elisabeth şi Casa Loisseau, transformată în centru literar.

Instalaţia lui Quinze înnobilează centrul oraşului

Dacă Mons tinde să devină vedetă europeană în 2015, ea trebuie să-şi împartă notorietatea cu Pilsen din Republica Cehă, conform unui principiu instaurat în 2009, acela de a împărţi acest titlu între un oraş vechi şi unul nou. Titlul de Capitală Culturală Europeană s-a născut 1985 la iniţiativa Melinei Mercouri şi a lui Jacques Lang, pe atunci, amândoi miniştri ai Culturii, având ca scop ideea de a propaga bogăţia şi diversitatea culturii europene. Între timp, programul a fost ajustat cu ajutorul unui juriu de selecţie foarte strict şi de înaltă clasă, pentru a evita derivele politice şi financiare.

Asupra Mons-ului, oraşul medieval, vor fi îndreptate toate reflectoarele pe durata anului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.