Șefii diplomației din țările membre ale NATO s-au reunit joi la Bruxelles – cu șase săptămâni înaintea unui summit crucial la Varșovia – pentru a finaliza întărirea militară a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, măsură fără precedent după sfârșitul războiului rece, în fața unei Rusii considerate ‘agresive’, informează AFP, potrivit independent.md.
În cursul summit-ului de la Varșovia de la începutul lunii iulie — care va constitui un „reper”, potrivit secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg — conducătorii celor 28 de țări urmează să decidă asupra trimiterii suplimentare de trupe în Țările baltice și în Polonia pentru a finaliza „adaptarea (militară) cea mai importantă întreprinsă vreodată de la sfârșitul Războiului rece”.
În fața „unei Rusii tot mai agresive”, NATO se adaptează „cu scopul de a găsi echilibrul între apărare și dialog”, a explicat Stoltenberg.
„Noi trebuie să continuăm se ne întărim capacitățile de descurajare printr-o prezență avansată mai robustă” în Est, a pledat secretarul de stat american John Kerry în cursul serii.
El a reamintit, de asemenea, angajamentul țărilor din NATO — asumat în 2014, în Țara Galilor (Marea Britanie) — de a sista reducerea constantă a cheltuielilor pentru apărare pentru a reveni într-un deceniu la un nivel echivalent cu 2 % din PIB.
De la declanșarea crizei ucrainene, în noiembrie 2013, NATO și-a multiplicat manevrele și patrulele maritime, terestre și aeriene în Est și întreprinde o serie de reforme pentru a crește rapiditatea desfășurării și flexibilitatea forțelor sale.
Această consolidare militară ar urma să culmineze după summit-ul de la Varșovia prin trimiterea unor batalioane — prin rotație — împreună cu echipamentele lor de luptă în țări care au frontieră comună cu Rusia.
„NATO a luat aceste măsuri pentru că Rusia a decis să invadeze și să ocupe Crimeea, iar apoi să intervină în estul Ucrainei”, a amintit un înalt responsabil american.
Pe plan politic, Muntenegrul a semnat joi, la Bruxelles, protocolul de aderare la NATO, care mai trebuie ratificat de parlamentele celor 28 de țări în următoarele 18 luni.
Moscova, care consideră acest act o intruziune în sfera sa de influență, protestează împotriva extinderii Alianței în această zonă strategică. Dar premierul muntenegrean Milo Djukanovic s-a declarat „mândru’”că țara sa va deveni al 29-lea membru al NATO după 10 ani de la declararea independenței, asigurând că aceasta „va aduce stabilitate în regiune și dincolo de ea”.
Tensiunile între Moscova și NATO au escaladat recent în legătură cu scutul antirachetă american în curs de desfășurare în România și în Polonia, a cărui comandă o va prelua NATO.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.