Noua democrație: ONG-uri în loc de partide politice

Democrația europeană este bolnavă, iar experții de la Fundația Friedrich Ebert din Germania i-au pus diagnosticul și au stabilit și tratamentul. Studiul ”Celălalt deficit democratic – soluții pentru ca UE să întărească democrația în statele membre” realizat de fundatia social-democrată germana observă în primul rând gravitatea evoluțiilor recente din Europa Centrală, în Ungaria și Polonia, unde s-ar produce atentate împotriva pluralismului în presă și a independenței justiției.

ONG-urile, panaceu pentru democrația bolnavă din Est

Fundația germană sugerează șase soluții.

1. Un sistem de monitorizare a stării democrației în fiecare țară membră UE. Cum va funcționa? În primul rând prin dialog cu societatea civilă, adică cu ONG-urile, dar și cu guvernele. Materialele rezultate ar urma să fie discutate în parlamentale naționale, în Parlamentul European și ar putea influența deciziile luate de Comisia Europeană.

2. Un fond special pentru ONG-uri, despre care studiul german arată că suferă de lipsă de finanțare. Fondul propus ar lua circa 2 miliarde de euro din bugetul pe șapte ani al UE. Banii ar urma să fie distribuiți prin ”organisme independente” la nivel național și ar urma să fie folosiți pentru educație civică, lobby pentru apărarea drepturilor fundamentale și jurnalism de investigație. Studiul nu spune cine ar trebuie să fie ”organismele independente” de la nivel național care au pâinea și cuțitul.

3.Curtea Europeană de Justiție ar trebui să dea o interpretare mai largă încălcării tratatelor de către un stat membru, astfel încât anularea dreptului de vot al unui stat membru în cazul încălcării valorilor fundamentale UE să nu mai poata fi respinsă prin veto (ceea ce avertizează Ungaria că va face în cazul în care ”măsura nucleară” ar fi activată împotriva Poloniei).

4. Condiționarea accesului la fondurile UE de respectarea valorilor fudamentale ale UE ar trebui să fie o regulă draconică. Soluția aceasta propusă de fundația germana este muzică în urechile politicienilor germani de orice orientare.

5. Armonizarea sectorului mediatic, pentru a asigura libertatea, pluralismul viziunilor, transparența finanțării și pentru a limita cocentrarea proprietății în presă. UE ar trebui să furnizeze fonduri pentru proiecte pentru pregătirea jurnaliștilor și pentru combaterea dezinformării.

6.Penalizări financiare pentru partidele politice naționale, dacă nu respectă valorile fundamentale europene. Aceasta s-ar face prin intermediul familiilor politice europene, care ar urma să decidă ce partide naționale au dreptul să ajungă la banii europeni, în funcție de participarea sau neparticiparea lor la un grup politic european. Fundația germană mai propune și liste transnaționale la alegerile europene (candidați străini pe listele din altă țară, o măsură dorită de președintele Emmanuel Macron) și propune ca fundațiile politice să monitorizeze comportamentul partidelor naționale, să adune dovezi despre abaterea de la valorile europene.

Bruxelles-ul își centrează și apoi dă cu capul

Rezumând, ONG-urile finanțate cu sute de milioane de euro pe an de la Bruxelles ar fi cele care ar monitoriza starea democrației în statele membre, pentru ca pe baza rapoartelor lor Comisia să ia decizii de penalizare a guvernelor naționale, mergând de la tăierea fondurilor europene până la suspendarea dreptului de vot în UE. În schimb, partidele politice naționale ar fi expuse penalizărilor financiare și monitorizate de fundații. Soluția fundației germane pentru salvarea democrației ar fi ONG-urile, în special ONG-urile cu finanțare europeană, nu națională.

Organizații opace militează pentru transparență

De zeci de ani, organizațiile non-guvernamentale beneficiază de un avantaj uriaș în fața partidelor, acționând de multe ori în aceleași scopuri politice. Un articol publicat de Lawfareblog arată cum ONG-urile au profitat de definirea lor clasică drept promotori neutri politic ai normelor democrației liberale. În plus, printr-un efect de halou, donatorii străini ai ONG-urilor au ajuns să fie coniderați drept cele mai pozitive personaje din lume.

Lucrurile au început însă să se schimbe, și nu doar în Rusia lui Vladimir Putin sau Ungaria lui Viktor Orban, ci și în Israel, țara pe care se concetrează articolul amintit. ONG-urile cu finanțare străină încep să devină factori polarizanți în politica statelor în care activează. Acesta este cazul ONG-urilor care susțin cauza palestiniană în Israel, dintre care 39 au primit finanțări străine de 150 de milioane de dolari în ultimii cinci ani, din partea guvernelor europene, a Fundației pentru o Societate Deschisă a lui George Soros, din partea Rockefeller Brothers, etc. Procesul stabilirii ONG-urilor care vor primi banii de la guvernele europene este opac, scrie autorul articolului, Gerald Steinberg.

Cel puțin la fel de important, arată criticii, este că ONG-urile nu au un sistem de control precum partidele politice, deciziile de distribuire a resurselor (numărul de studii, de rapoarte planificat pentru fiecare autor) se iau în spatele ușilor închise și pentru ele șefii ONG-urilor nu răspund în fața nimănui în afară de donatori.

Finanțarea străină și suveranitatea națională: SUA, Irlanda, Israel

ONG-urile tind să capete putere de influență mai mare decât cea a partidelor politice în trasarea agendei publice. Fac acest lucru aducând în dezbatere tematici polarizante (în cazul Israelului, abordat cu precădere în articolul menționat, sunt numite tema păcii și cea a frontierelor). În acest fel, ONG-urile câștiga vizibilitate în peisajul mediatic. Apoi, folosind finanțarea opacă, cumpără acoperire mediatică, fac lobby pe lângă politicieni, generând și mai multă atenție publică, iar apoi se adaugă campaniile de lobby externe, pentru influențarea deciziilor politice din exterior.

Susținătorii ONG-urilor cu finanțare străină omit să facă referire la suveranitatea națională. În state cu un trecut colonial, aceste ONG-uri aduc un ecou neplăcut al vremurilor trecute. Un alt aspect al raportului suveranitate/ONG-uri cu finanțare străină ține de faptul că, profitând de fondurile generoase, devin ”lobby-iști ai unor guverne străine”. Unele state au ripostat imediat. SUA au luat în colimator ONG-urile cu finanțare străină care militau pentru abolirea pedepsei cu moartea și Congresul a cerut ca aceste organizații să-și declare orice sursă externă de fonduri. În Irlanda, guvernul are dreptul să ceară ONG-urilor returnarea fondurilor externe primite ”în scopuri politice”, inclusiv ”pentru a promova sau a se opune direct sau indirect unui anume obiectiv”. Așa s-a întâmplat cu ONG-urile care au primit bani din partea Fundației pentru o Societate Deschisă a lui George Soros, în vederea campaniei pentru referendumul împotriva avortului din Irlanda. În Israel este cunoscută poziția premierului Benjamin Netanyahu față de ONG-urile care susțin cauza palestiniană. Netanyahu s-a întrebat cum ar reacționa guvernele europene dacă Israelul ar oferi granturi unor ONG-uri care susțin cauza separatismului în statele UE.

Fiecare situație care implică ONG-uri cu finanțare străină ”are propria complexitate, iar comentariile fără exemple specifice sunt problematice”. ”În India, în Ungaria și Irlanda, majoritatea fondurilor pentru ONG-uri vin de la donatori privați (Fundația Ford, Rockefeller Brothers, George Soros), iar asta ridică probleme diferite față de finanțarea primită din partea unui stat. Însă în toate cazurile apare îngrijorarea că finanțarea externă masivă pentru un grup restrâns și netransparent de ONG-uri polarizante corupe procesul democratic, chiar acela în numele căruia vorbesc aceste organizații. La fel, efectul de halou care a protejat ONG-urile puternice în fața criticilor nu servește cauzei democrației”, se incheie articolul publicat de Lawfareblog.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.