După ce a anunțat concursul „Cel mai frumos balcon și cea mai frumoasă fațadă de bloc“, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, s-a gândit să definitiveze crearea companiei‑mamut pe banii locuitorilor Bucureștilor, așa că miercuri Consiliul General a aprobat înființarea a 10 companii pe acțiuni. Acordul de principiu al consilierilor pentru societăți a fost dat încă de la finele lunii februarie, acum votând apariţia de facto a acestora, acționarii, capitalul și actul constitutiv. Degeaba s-a zbătut opoziţia să stea în calea fericirii primarului general.
Cele 10 noi SA-uri pe care le va conduce primarul Capitalei se vor ocupa de cele mai diverse activități: de la arhitectură la paza și securitatea nu se știe cui și de producerea, distribuția și transportul energiei electrice până la la eco-igenizare și sport pentru toți. Aceste firme pe acțiuni vor avea în acționariat Consiliul General al Municipiului București (99,9%) și SC Service Ciclop SA (0,1%), care este tot o companie a Primăriei Capitalei. Toate societățile au trecut prin Consiliul General al Municipiului București cu doar 29 de voturi ale celor 46 de consilieri prezenți la ședință. Primarul a considerat că e suficient un vot afirmativ a jumătate plus unu din numărul celor prezenți, în timp ce opoziția a susținut că este necesar un vot a două treimi din consilieri. Argumentul lui Firea a fost că cele 10 SA-uri sunt lipsite de patrimoniu. Chiar și așa, lipsite de patrimoniu, cum afirmă Firea, firmele primăriei îi costă pe bucureșteni 120 de mii de lei pe bucată – capitalul social subscris de Primărie pentru fiecare dintre aceste SA-uri. Aceste sume se adaugă celor 12 milioane de lei, cât este capitalul Trustului de Clădiri Metropolitane București SA, înființat deja în ianuarie.
Pentru a evita votul a două treimi din consilieri, fiecare dintre cele 10 companii care trebuie să transforme Bucureștiul în raiul pe pământ are sediul într-un birou la cel de-al doilea etaj al Companiei Apa Nova, cu care primăria a încheiat 10 contracte de comodat. Apa Nova este compania privată care se ocupă de canalizarea Capitalei și la care Primăria Generală deține un pachet minoritar de acțiuni. Folosind ca sediu pentru SA-uri birourile unei alte companii, Firea a încercat să scape de problema patrimoniului. Dacă a reușit sau nu, vor decide instanțele de contencios administrativ, în cazul în care vor fi sesizate de opoziție, așa cum a ameninţat. Tot acolo va trebui să explice primarul Capitalei cum de capitalul social nu constituie patrimoniu.
Fantomele lui Pandele și Oprescu
În loc să se ocupe de Bucureștiul care arată ca o ghenă, Gabriela Firea a avut grijă să numească în conducerile noilor societăți tot felul de personaje dubioase.
La Compania Municipală de Pază și Securitate SA, primarul general i-a numit în Consiliul de Administrație pe Florin Legea și pe Speranța Cliseru. Primul este director executiv adjunct în cadrul Direcției Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulației. Lui Florin Legea trebuie să-i mulțumească bucureștenii pentru traficul „lejer“ din Piața Sudului. Conform datelor din CV, acesta este „expert achiziții publice PMB în cadrul Unității de Implementare a Proiectului Modernizare infrastructură rutieră Piața Sudului“. Acest proiect a fost amânat de mai multe ori, iar constructorii au spus că nu sunt fonduri.
Speranța Cliseru a fost mâna dreaptă a lui Florentin Pandele, administrator public al orașului Voluntari, prefect al județului Ilfov în perioada 2013-2014 și acum ajuns consilier personal al primarului general Gabriela Firea. În luna ianuarie, Speranța Cliseru și-a dat demisia după ce DNA a declanșat o anchetă la Primăria Capitalei. Într-un comunicat de presă al PMB, se arăta că Speranța Cliseru a demisionat întrucât se va implica în alte proiecte. Dar de fapt îi expirase detașarea de la Primăria Voluntari. Acum, Gabriela Firea a adus-o cu arme și bagaje să păzească Bucureştiul și să asigure securitatea locuitorilor.
Altă interesantă numire este cea de la Compania Municipală pentru Tehnologia Informației București SA, unde în Consiliul de Administrație a fost numit, la propunerea lui Firea, Cătălin Zoican. Acesta este fost consilier al lui Sorin Oprescu. De numele lui Cătălin Zoican se leagă un scandal privind achiziția unor indicatoare rutiere de la o firmă în care acesta a fost asociat până să ajungă director general în cadrul Primăriei Capitalei, la Direcția Generală Operațiuni. În 2012, PMB a cumpărat indicatoare în valoare de 43 de milioane de euro din banii bucureştenilor.
O starletă mondenă, la conducerea unei companii a primăriei
În Compania Municipală Sport Pentru Toți București SA a fost numită ca membru al Consiliului de Administrație Alina Laufer. Ea este soția lui Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul Mediului de Afaceri. Laufer este cel mai bogat secretar de stat din Guvernul Grindeanu. Soția sa, Alina, este o vedetă a emisiunilor mondene, unde este des invitată. Înainte de a fi căsătorită cu secretarul de stat, aceasta a fost măritată cu un cântăreț de muzică latino, Jorge, și era vedetă a postului de televiziune Kanal D. Potrivit propriilor declarații, Alina Laufer este o apropiată a Gabrielei Firea. „O cunosc pe doamna Gabriela Firea de foarte multă vreme și mi-am pus experiența la dispoziția dumneaei în rânduri repetate. Nu sunt sportivă de performanță, însă am făcut cursuri de antrenor. Am făcut niște cursuri pentru mine“, a declarat Alina Laufer pentru stirileprotv.ro. Potrivit contului său de Facebook, Alina Laufer a absolvit Colegiul Național „Mihai Viteazul“ și ulterior, la Universitatea București, Facultatea de Administrație Publică. Alte date despre experiența sa profesională care să o califice pentru postul de membru al consiliului de administrație al unei companii nu există, iar Primăria nu a făcut public CV-ul profesional al acesteia. Primarul Gabriela Firea a declarat presei că aceste numiri sunt intermediare, consiliile permanente urmând să fie anunțate mai târziu, cu toate că în documentele votate marți în Consiliul General se vorbește despre o numire definitivă, pe o durată de doi ani.
Bucureşti, o capitală europeană de lumea a treia
Cea mai grasă primărie din Europa
Primăria Bucureşti are 55 de consilieri locali, cu 30 mai puţini decât primăria Londrei, iar numărul funcţionarilor publici este de peste zece ori mai mare decât în cazul primăriei Berlinului, care este digitalizată complet, a anunţat miercuri Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), citat de news.ro.
Primăria Bucureştiului are 860 de funcţionari publici şi zece consilieri personali ai primarului, faţă de 207 angajaţi (69 funcţionari şi 138 personal contractual) la nivelul primăriei Berlinului. Comparativ, Capitala României are 1,88 milioane de locuitori, faţă de cei 3,46 milioane de locuitori ai Berlinului. „Primăria Bucureşti are 55 de consilieri locali, (…) mai mulţi decât Londra. Autoritatea Londrei este reprezentată de primarul Londrei şi de Adunarea Londrei, care are 25 de membri, cu 30 mai puţin decât numărul de consilieri ai Primăriei Bucureşti, la o populaţie de 7,4 milioane de locuitori şi un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire“, arată un comunicat emis miercuri de CNIPMMR. De asemenea, numărul de consilieri din Primăria Capitalei este cât în primăria din Madrid, care are o populaţie de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează, dacă luăm în considerare zona metropolitană în întregul ei şi care administrează un buget de cinci ori mai mare. Numărul de consilieri din primărie îl depăşeşte şi pe cel din Budapesta, unde deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale, deci cu 22 mai puţini decât în Bucureşti.
Eduard Pascu, Mihai Boeru
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.