Oana Țoiu explică de ce România a votat pentru noua rezoluție ONU privind hărțile

Ministrul de Externe Oana Țoiu a explicat votul României în favoarea rezoluției ONU care promovează hărți ce redau mai corect dimensiunea continentelor. Controversa a apărut după ce Ucraina s-a abținut de la vot, nemulțumită că peninsula Crimeea este reprezentată separat de restul teritoriului ucrainean pe una dintre hărțile promovate. Țoiu a precizat că votul României nu schimbă poziția Bucureștiului privind integritatea teritorială a Ucrainei.

România s-a numărat printre cele 164 de state care au vota în favoarea rezoluției adoptate pe 4 septembrie de Adunarea Generalî a ONU. Documentul încuraja folosirea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor. Inițiativa vizează în special corectarea modului în care Africa este reprezentată pe hărțile clasice. După vot, minisrul de Externe Oana Țoiu a explicat poziția României.

„Hărțile bune modelează modul în care vedem lumea. Schimbarea hărții schimbă modul în care percepem și înțelegem lumea.Ministrul de Externe Oana Țoiu a explicat de ce România a votat în favoarea unei rezoluții ONU care încurajează folosirea unor hărți ce redau mai corect dimensiunea continentelor. Controversa a apărut după ce Ucraina s-a abținut de la vot, nemulțumită că peninsula Crimeea este reprezentată separat de restul teritoriului ucrainean pe una dintre hărțile promovate. Țoiu a precizat că votul României nu schimbă poziția Bucureștiului privind integritatea teritorială a Ucrainei.

Corectarea distorsiunilor istorice în modul în care o reprezentăm poate, de asemenea, să ne ajute să o vedem mai adevărat. Dar mai ales pentru că hărțile ar trebui să fie în mod constant precise – Africa este mult mai mare acum decât a fost prezentată anterior, dar Crimeea va fi întotdeauna în Ucraina”, a scris Oana Țoiu pe X.

Romania voted in favour of the UN General Assembly resolution promoting a more accurate representation of the world on maps.

Good maps shape how we see the world.

Changing the map changes how we perceive and understand the world.

Correcting historical distortions in how we…

— Toiu Oana (@oana_toiu) September 7, 2026

Ucraina și Republica Moldova s-au abținut din cauza Crimeei

Ucraina a anunțat că nu poate susține documentul în forma adoptată. Motivul este reprezentarea Crimeei într-un mod separat de restul teritoriului ucrainean.

„În 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de o reamintire: Crimeea este Ucraina. Rușine”, a scris deputata ucraineană Kira Rudik pe X.

Înaintea votului, reprezentantul Ucrainei la ONU a precizat că Kievul susține folosirea unor reprezentări cartografice corecte. Ucraina sprijină și eliminarea distorsiunilor care fac Africa și alte regiuni să pară mai mici.

Kievul a susținut însă că modul în care sunt reprezentate teritoriile ucrainene ocupate de Rusia poate crea interpretări greșite privind suveranitatea și integritatea teritorială.

Republica Moldova s-a abținut, la rândul său. Ministerul de Externe de la Chișinău a explicat că decizia a ținut cont de preocupările Ucrainei și nu reprezintă o opoziție față de obiectivele rezoluției.

În timpul reuniunii ONU, Uniunea Europeană a făcut și o precizare privind acest subiect. Rezoluția se referă la reprezentarea dimensiunilor geografice și nu modifică frontiere, statutul teritoriilor sau regulile privind suveranitatea statelor.

De ce vrea ONU o alternativă la harta Mercator

Rezoluția a fost inițiată de Togo, în numele grupului statelor africane, și a primit 164 de voturi pentru. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă, iar șase state s-au abținut. Documentul nu este obligatoriu și nu interzice folosirea proiecției Mercator. Statele și instituțiile sunt însă încurajate să utilizeze proiecția Equal Earth sau alte variante care păstrează mai bine proporțiile suprafețelor.

Proiecția Mercator a fost creată în secolul al XVI-lea pentru navigația maritimă. Ea păstrează anumite caracteristici utile navigatorilor, dar distorsionează puternic suprafețele.

Regiunile aflate mai aproape de poli apar mult mai mari. În schimb, zonele apropiate de Ecuator sunt micșorate vizual. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este Groenlanda, care poate părea aproape la fel de mare ca Africa, deși continentul african este de aproximativ 14 ori mai întins.

Votul ONU nu înseamnă că hărțile Mercator vor dispărea imediat. Rezoluția ar putea însă influența în timp materialele educaționale, instituțiile publice și unele platforme digitale.

Și diplomația franceză a anunțat pe 4 septembrie că renunță la proiecția Mercator în utilizările sale diplomatice. Ministerul francez de Externe va prefera reprezentări adaptate fiecărui scop și mai apropiate de suprafețele reale.

Pe astfel de hărți, regiuni precum Europa, Rusia și America de Nord nu mai apar atât de mari în raport cu zonele ecuatoriale. Africa, America Latină și sudul Asiei sunt reprezentate mai aproape de dimensiunile lor reale.