Daniel Zamfir (PNL), fost președinte al Comisiei economice din Senat și inițiatorul Legii dării în plată, a depus de câteva luni, împreună cu avocatul Gheorghe Piperea, la Parlament, trei proiecte de legi prin care se limitează puterea IFN-urilor (instituții financiare nebancare). Motivul invocat a fost acela că milioane de români achită dobânzi halucinante, iar mulți dintre ei sunt executați silit de IFN-uri, care beneficiază de o legislație foarte favorabilă.
Inițiativa lui Daniel Zamfir a fost semnată de alți 90 de parlamentari de la aproape toate partidele politice. USR este unica formațiune care a refuzat să semneze proiectul de lege ce limitează puterea IFN-urilor.
Limitarea dobânzii penalizatoare
Cele trei proiecte de legi vizează: limitarea dobânzii penalizatoare a IFN-urilor, ca să nu se mai ajungă la sumele aberante pe care le au de plătit, în final, împrumutații; acordarea posibilității celor care au fost executați să poată răscumpăra creanța de la recuperatori plătind dublul sumei cu care aceasta a fost achiziționată de colectorul de creanțe; introducerea principiului dării în plată și la contractele de leasing financiar, în sensul că după predarea bunului și achitarea sumelor reprezentând ratele neachitate și dobânzile aferente, contractul poate fi reziliat, utilizatorul nemaiavând nicio obligație de plată. Acestea sunt principiile generale anunțate de inițiator.
La sfârșitul lunii februarie, Daniel Zamfir anunța triumfător că legea care plafonează dobânda în cazul creditelor a fost aprobată în cadrul comisiilor reunite ale Senatului. În varianta adoptată în plen de senatori, dobânda maximă pentru creditele ipotecare nu poate poate depăși: de mai mult de 2,5 ori dobânda legală în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare (la o dobândă legală de 2,25, s-ar ajunge la un maxim de 5,62%); 18% pe an, în cazul creditelor de consum (deci IFN-urile n-ar mai putea percepe dobânzi de 9.000%).
Răscumpărarea bunului, prin plata unui preț dublu
Un alt act normativ depus de Zamfir precizează că debitorul va avea drept de preempţiune și îşi va putea răscumpăra bunul de la firma de recuperare plătind cel mult dublul sumei cu care recuperatorul a achiziţionat acel bun de la bancă. „Prin acest proiect se reintroduce retractul litigios care era în Codul civil până în anul 2011.
În retractul litigios se prevedea dreptul debitorului care a fost deposedat de bun să poată răscumpăra de la firma de recuperare plătind acestuia dublul sumei cu care recuperatorul a achiziţionat respectivul bun de la bancă. Or, noi nu facem altceva decât să reintroducem retractul litigios – dreptul debitorului să-şi răscumpere bunul respectiv. Am avut în vedere limitarea profitului firmei de recuperare. Eu cred că dublul sumei pe care recuperatorii îl percep este absolut rezonabil“, a afirmat senatorul PNL Daniel Zamfir.
La Camera Deputaților, contraatac IFN
Deși inițial părea că legea plafonării dobânzilor va trece rapid prin Comisia de buget a Camerei Deputaților (for decizional) și că săptămâna următoare s-ar fi putut vota în plen inițiativa pornită de liberalul Daniel Zamfir, proiectul a fost scos marți seară de pe ordinea de zi, fără nicio explicație oficială. Neoficial, s-a aflat că luni a avut loc o discuție între reprezentanții IFN-urilor cu Marius Budăi – președintele Comisiei din Camera Deputaților – și Daniel Zamfir (inițiatorul proiectului), care a fost invitat să ia parte la discuții. Reprezentanții IFN-urilor l-au pus pe gânduri pe Budăi, care ar fi solicitat amânarea votului decisiv al Comisiei de la Cameră. Informația a fost confirmată pentru HotNews.ro de liberalul Daniel Zamfir, autorul inițiativei legislative.
„Da, reprezentanții IFN-urilor au fost luni la Comisia de buget a Camerei pentru discuții. Ulterior, am fost solicitat și eu să particip, dar nu s-a ajuns la nicio concluzie. Cei de la IFN-uri au prezentat niște calcule care pe mine nu m-au convins deloc. Din calculele lor, dacă semnezi un contract cu Dobânda Anuală Efectivă de 90%, consumatorul plătește de fapt doar 45% din acea DAE. Asta eu n-am înțeles-o… Să vedem ce zice și ANPC-ul pe acest subiect“, a declarat, pentru HotNews.ro, senatorul Zamfir.
Nebancabilii și problemele lor
Într-un recent interviu acordat ziarului Cotidianul, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a oferit detalii despre inspecţiile inopinate efectuate la sediile a 25 de bănci, printre ele aflându-se și instituţii financiare nebancare (IFN). Întrebat care sunt principalele vulnerabilități, Chirițoiu a precizat: „Dacă ne referim, prin termenul IFN-uri, numai la acelea care acordă împrumuturi pe termen scurt cu dobânzi mari, aici știu că există o discuție la nivelul Parlamentului pentru a introduce anumite restricții. Și este foarte posibil ca aceste intenții să fie justificate, deoarece clienții acestor IFN-uri sunt persoane mai vulnerabile“. Însă tot președintele Consiliului Concurenței a declarat: „În același timp, știți, nu trebuie nici să omorâm acest sector pentru că oferă servicii pentru persoanele care, altfel, nu pot accesa cu ușurință credite bancare și trebuie să avem grijă ca reglementarea să nu fie excesivă. Deci să protejăm oamenii, fără ca reglementarea să fie atât de excesivă, repet termenul, încât să eliminăm accesul la credite al unor oameni care nu au servicii bancare“. Potrivit lui Chirițoiu, „trebuie să existe delimitări privind dobânzile pe care le pot practica sau clauzele contractuale pe care le pot introduce, în special în ceea ce privește dobânzile penalizatoare. Cred că asta trebuie făcut. Extrema cealaltă ar fi însă, nu știu, să introducem niște reglementări care să trateze IFN-urile exact ca pe bănci, în care se aplică acea regulă – dacă vorbim despre un împrumut pe o lună, două, trei, o sumă mică –, aceleași criterii ca atunci când iau un credit bancar pe ani de zile. Asta cred că ar fi excesiv și ar risca, repet, să blocheze accesul la credite pentru oameni care nu au alternative până la urmă, care, de regulă, în acte nu sunt bancabili, nu pot să meargă la o bancă și să-și ia credite. Trebuie să fim proporționali“.
Ce face BNR
Întrebat cine ar trebui să limiteze excesul, Chirițoiu a explicat că există două locuri în care se manifestă interes: „Ați văzut că se ocupă și BNR de subiect și faptul că există o preocupare la nivelul Parlamentului dovedește că sunt demersuri care merg în direcția corectă“. Dar la Parlament lucrurile nu stau chiar atât de roz, după cum am văzut, discuția fiind blocată la comisia de specialitate după ce parlamentarii s-au trezit cu IFN-urile la ușă.
Schimbare de atitudine?
Banca Națională ar putea trimite decidenților economici o propunere alternativă prin care să sugereze aplicarea unui model verificat în Europa, cum este cel din Marea Britanie. Nu este vorba atât despre renunțarea la plafonul de creditare, cât despre o flexibilizare a acestuia: în cazul împrumuturilor ipotecare, plafonul să fie pus la 2,5 ori dobânda medie a DAE, la care se acordă asemenea împrumuturi în piață. Iar în cazul IFN-urilor (care dau credite cu termen sub un an), BNR ar putea avansa două scenarii de calcul: fie dobânda să fie limitată la circa 0,8% pe zi, fie să pusă condiția ca suma totală rambursată de client să nu depășească sub nicio formă dublul sumei împrumutate inițial. Rămâne însă de văzut dacă astfel de zvonuri se vor confirma.
Tupeu sancționat
Senatorul Daniel Zamfir a anunțat miercuri că a aflat că Ludovic Orban va propune excluderea sa din PNL. „Ludovic Orban va propune excluderea mea din PNL, pe motiv că am deviat de la linia partidului. Proiectele de legi împotriva abuzurilor băncilor și IFN-urilor deranjează tare rău!“, a anunțat Daniel Zamfir. Executarea lui Daniel Zamfir a pornit odată cu schimbarea sa de la şefia Comisiei economice, cu 16 voturi „pentru“ şi opt „împotrivă“, în locul său fiind desemnat Florin Cîţu. Senatorul a cerut convocarea Consiliului Național al PNL pentru a vedea dacă linia partidului este aceea de a închide ochii la toate abuzurile care se întâmplă în România – de la abuzurile unor procurori la abuzurile unor bănci sau IFN-uri.
Sute de mii de români, sclavii IFN-urilor
În fiecare an, spun specialiştii, sute de oameni se sinucid din cauza datoriilor la bănci sau la instituţii financiare nebancare, adică acelea care propun împrumuturi rapide şi facile, dar care în unele cazuri ascund capcane din care datornicii nu reuşesc să iasă. Avocaţii au mii de plângeri pe această temă şi totuşi pierd procese pe bandă rulantă, pentru că aceste firme sunt legale. Sunt români care şi-au pierdut nu numai viața, ci și casele din cauza dobânzilor uriaşe pentru sume infime în comparație cu valoarea imobilelor. IFN-urile acordă credite cu o ușurință extremă, omițând cu bună știință să le prezinte clienților clauzele și dobânzile enorme strecurate în contract.
Din cate stie de pe internet, ar fi patroni la IFN-uri un liberal si doi useristi din parlament…
Eu stiu de 3 pesedisti si un aldist.
Follow the money! Banii groși nu mărunțișuri de la IFN-uri!
Lămuritorule, îți dau eu unul de la PNL. Deputatul Sighiartău Robert-Ionatan (ca merele!) care deține 270 de părți sociale în valoare de 189.000 lei la IFN COMAUTOSPORT LEASING SRL Bistrița-Năsăud. Informația o găsești pe saitul Camerei Deputaților în declarația de avere a Ionatanului.
Ce este mai spectaculos este că Ionatanul face parte din Comisia pentru buget, finanțe și bănci (unde oare!) iar soția, Claudia, a primit în 2016 5.000 euro indemnizație de creștere a copilului de la statul Austriac.