Ofertă de cercetare 2

Tema H-2 “Perspective de noi zăcăminte de gaze naturale şi de ţiţei în Depresiunea Transilvaniei, evidenţiate prin cercetări geonomice.”

Beneficiar: Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Mediaş.

În atenţia domnului director general dr. ing. Virgil METEA.

Executant: Institutul Geologic al României în colaborare cu: Institutul de Geodinamică “Sabba Ştefănescu” al Academiei Române, cu Institutul de Geologie şi Geoecologie Marină “Geoecomar” şi cu Societatea Inginerilor de Petrol şi Gaze.

Obiectiv: H-2.1. Marile perspective de gaze naturale asociate sistemului de anticlinale diapire peritransilvan.

Bazinul Translivaniei, în care se cunosc aproape 70 de domuri gazeifere exploatate treptat de 106 ani, este încadrat spre vest şi est de un sistem de cute diapire, uneori deversate spre centrul bazinului şi/sau cu sâmbure de străpungere până la suprafaţă. Acest sistem de cute diapire constitue principala perspectivă pentru evidenţierea de noi zăcăminte de gaze natural, în măsură să asigure într-un timp scurt necesarul României şi Republicii Moldova pentru următoarele decenii, poate până în pragul secolului XXII. Necesarul celor două state surori nu se va limita la consumul casnic al populaţiei sau al unor centrale electrotermice cu un grad de poluare minim, ci va permite relansarea industriei petrochimice, având în vedere că sarea de sodiu, cealaltă materie primă necesară, poate fi extrasă din masivele diapire cu sâmbure aflorat sau subaflorat. De asemenea, Combinatul de îngrăşăminte minerale de la Târgu Mureş ar putea fi dezvoltat sau multiplicat, în România şi Republica Moldova.

Sistemul peridiapir transilvan evidenţiat pe harta geologică a României la scara 1:200.000 este deja cunoscut pe aliniamentul Veseud-Ghijasa-Ruşi-Soroştin-Cenade (aproximativ50 km), în cuprinsul căruia S.N.G.N. Romgaz S.A. a evidenţiat, prin cercetări geologice şi prospecţiuni seismice 2D verificate cu câteva foraje, acumulări de gaze naturale de interes economic. Pentru darea în exploatare a tronsonului Veseud – Ruşi – Cenade în maximum doi ani, S.N.G.N. Romgaz S.A.trebuia să realizeze în 2014 în ritm alert prospecţiuni seismice 3D, aşa cum se convenise cu ocazia discuţiilor din 31 iulie – 1 august 2013 purtate la Mediaş între conducerea şi activul S.N.G.N. Romgaz S.A. în frunte cu dr. ing. Virgil Metea director general pe de o parte, şi grupul de specialişti compus din ing. geofizician Justin Andrei, director ştiinţific al Institutului Geologic al Românniei în perioada 1990-1999, dr. ing. Ghrorghe Buliga, preşedinte fondator al S.I.P.G., membru correspondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă, preşedinte secretar de stat al A.N.R.M. în perioada 2005 – 2006 şi prof. asociat dr. ing. Ştefan Traian Mocuţa, director general al I.C.P.P.G. Câmpina în perioada 1990 – 1999, pe de altă parte (vezi nota de discuţii Nr. 22358/12.08.2013). Dar în toamna anului 2013 strategia Romgaz s-a schimbat, urmând ca în 2014 echipele de prospecţiuni geofizice să fie concentrate în blocurile din Moldova de nord-vest, la nord de falia Bistriţei. Cu ocazia discuţiei din 31 iulie 2013, Justin Andrei arătase că aceste blocuri nu prezintă perspective importante pentru petrol şi gaze, fiind plasate în aşa zisa “arie de prognoză negativă” (Andrei Dumitrică, 2012).

Sistemul peridiapir transilvan însumează pe ramura sa vestică precum şi pe cea estică de la Veseud până la Corund282 km. Deci aliniamentul cunoscut Veseud-Ruşi-Cenade reprezintă ceva mai puţin de 18% din lungimea întregului sistem. În consecinţă, prognoza de rezerve de gaze naturale (care pe alocuri include şi acumulări de CO2) de la Veseud la Corund este de 5,7 ori mai mare decât rezerva calculată de către Romgaz pentru aliniamentul Veseud-Ruşi-Cenade. Dar aliniamentul peridiapir din partea de est a Depresiunii Transilvaniei nu se opreşte la Corund, ci se încurbează paralel cu arcul carpatic spre sud-vest prin sectorul Rupea, probabil până la intersecţia cu falia sudtransilvană, pe aproximativ75 km.

Din toate aceste perspective extrem de mari, am recomandat să se prospecteze în urmatorii doi ani doar segmentul diapir Bârla-Brâncoveneşti pe Mureş (29 km), deversat spre centrul bazinului, faliat longitudinal şi trasversal, care beneficiază astfel de condiţii optime de capcană tectonică.

În aceste condiţii, lamentările vehiculate în mijloacele media de către un “specialist” în resurse naţionale energetice, precum că după retragerea din România a companiei Chevron (RFI-România din 24.02.2015) balanţa energetică în domeniul gazelor naturale a devenit până în anul 2021 dramatică, este cel puţin bizară. Sugerez mijloacelor media să se informeze la organele specializate ale puterii executive înainte de a vehicula informaţii care pot crea panică în cercurile de afaceri, sau cel puţin nu permit acestor cercuri să-şi formuleze programme corecte pe perioade medii (2015-2021). Este drept că “specialistul” respectiv a menţionat că se pot lansa programme pentru descoperirea de zăcăminte noi, dar a uitat să ne spună unde şi că asemenea programe necesită mult timp şi capital pentru investiţii. Dar cei care au crescut la şcoala lui Ludovic Mrazec şi a elevilor săi nu sunt legaţi la ochi şi nici nu iau la “cernut” toată România. Noi cei care am supravieţuit marilor succese din a doua parte a secolului XX, care ştim să folosim cu succes principiile sinergismului geonomic şi strategiei geoeconomice, mergem la sigur şi deci economisim şi timp şi bani. Cu o singură condiţie: să ni se dea ascultare şi colaboratori bine plătiţi.

Obiectiv H 2.2

Noi perspective pentru acumulări de gaze naturale în zona domurilor gazeifere din bazinul Transilvaniei.

Domurile gazeifere din bazinul Transilvaniei sunt brahianticlinale atectonice criptodiapire, formate prin alunecarea stratului de sare langhiană din spinarea tufului de Dej spre centrul bazinului. Gazele naturale, formate în cuprinsul termenilor lutitici de vârstă post-langhiană, s-au acumulat în nivelurile arenitice kossoviene, sarmaţiene şi chiar meoţiene (la sud de Mureş). Formaţiunile terigene sus-menţionate prezintă relativ frecvente variaţii de facies. Unele variaţii de facies sunt benefice pentru acumulările de gaze naturale, cum ar fi lentilele de arenite din cuprinsul stratelor lutitice din ariile perisinclinale de la periferia brahianticlinalelor productive. Într-adevăr, unele foraje săpate din greşeală în cuprinsul ariilor sinclinale au interceptat lentilele arenitice, care conţin gaze naturale la presiuni mai mari decât cele ale gazelor din cuprinsul brahianticlinalelor adiacente. Identificarea unor asemenea lentile arenitice cu gaze naturale se poate realiza prin prospecţiuni seismice 3D.

Alteori, variaţiile de facies din cuprinsul depozitelor terigene post-langhiene sunt defavorabile pentru acumulările de gaze naturale. Este cazul brahianticlinalelor din extremitatea occidentală a grupului vestic de structuri productive, respectiv domurile: Tăureni, Cetatea de Baltă, Cucerdea, Tăuni, Bogata de Mureş şi Luduş, în cuprinsul cărora arenitele kossoviene şi volhiniene sunt substituite cu marne şi argile. Pentru a elucida această situaţie, Dr. ing. Dan Jipa, membru correspondent al Academiei Române, va face studii sedimentologice. Datele geologice şi seismice 2D sugerează că aria cu domuri gazeifere se extine dincolo de limita vestică menţionată mai sus, până la aliniamentul diapir occidental, pe o arie de aproximativ 800 km2. Mă refer la bazinul Vama Seacă – Nandra, cu extindere spre nord (Colţoi, 2011, teză de doctorat). Identificarea şi conturarea domurilor respective se va face cu ajutorul unor investigaţii gravimetrice de detaliu, combinate cu prospecţiuni pedogeochimice; pe obiectivele de interes urmează să se efectueze seismică 3D.

În partea centrală a bazinului Transilvaniei, pe Podişul Târnavelor, harta structurală cu izocrone la top formaţiunea cu sare („Bn2”), izocrona de 2600 ms închide o arie izometrică cu un diametru de peste45 km(Colţoi, 2011, teză de doctorat), cuprinzând o arie de peste 1600 km2. În cuprinsul acestei arii se plasează cele mai mari domuri gazeifere (Delenii şi Filitelnic). Este foarte probabil ca bazinul Târnavelor, caracterizat şi de o desime mică a domurilor gazeifere cunoscute, să ascundă la o oarecare adâncime noi structuri de interes economic.

Obiectivul H 2.3

Investigaţii în vederea identificării şi localizării unor zăcăminte de ţiţei în Depresiunea Transilvaniei.

După al Doilea Război Mondial, descoperirea unor zăcăminte de ţiţei în Bazinul Transilvaniei a constituit o tentaţie constantă. În acest scop, celebra firmă Shell a desfăşurat la sfârşitul secolului trecut un program de prospecţiuni geologice şi geofizice, în partea de nord-est a bazinului Transilvaniei, datorită prezenţei formaţiunilor oligocene în faciesuri asemănătoare şisturilor disodilice, în munţii Bârgău şi pe Platforma Someşană. Acest program de prospecţiuni a înregistrat rezultate negative, datorită faptului că în partea de nord-est a bazinului Transilvaniei fluxul termic prezintă valori mai mici de 40-50 mW/mp (printre cele mai mici valori din România), ceea ce nu a permis substanţei organice fosile să treacă pragul ferestrei de generare a ţiţeiului. După opinia subsemnatului, sprijinită pe studiile întreprinse de către regretatul prof. Mircea Paucă, zăcămintele de ţiţei având drept rocă-sursă stratele de Salva, pot exista numai în stricta vecinătate vestică a maselor de roci subvulcanice andezitice ale lanţului eruptiv neogen Călimani-Gurghiu-Hrghita. Într-adevăr, aceste intruziuni determină maxime ale fluxului termic, cu valori cuprinse între 90-100mW/m.p. În partea de vest a munţilor Bârgău, în corelaţie cu intruziunile microdioriritice, se pare că stratele de Salva nu beneficiază de condiţii de oleogeneză, fluxul termic prezentând doar valori de 60-70mW/mp. Această situaţie este determinată de ecranarea termică realizată de către ofiolitele triasice şi jurasice ale Dacidelor transilvane, care aflorează la Breaza, în bazinul superior al râului Moldova.

În vederea descifrării structurii geologice şi a identificării zăcămintelor de ţiţei potenţiale, precum şi a zăcămintelor de gaze naturale (±CO2) asociate sistemului de cute diapire din partea de est a Depresiunii Transilvaniei şi a vulcanitelor neogene ale Carpaţilor Orientali, propunem următorul program de prospecţiuni geologice, geofizice şi geochimice şi de integrare a ansamblului de date geonomice:

– elaborarea, respectiv reambularea hărţii geologice naţionale la scara 1:50.000. În cazul unor situaţii geologice mai complicate se vor realiza detalieri la scara 1:25.000. Foile geologice existente vor fi reambulate în concepţia dr. Ioan Seghedi şi dr. Alexandru Szacacz. Spre deosebire de concepţia anterioară care admitea că “formaţiunea vulcano-sedimentară” precede punerea în loc a centrelor de erupţie lipsite în general de corpuri subvulcanice subiacente, în viziunea Seghedi- Szacacz cei doi termeni sunt sincroni, adică formaţiunea vulcano-clastică (adesea asociată cu produse de tip lahar) s-a pus în loc în jurul unor aparate vulcanice. Observaţiile geologice recente şi datele gravimetrice denotă în mod aproape sistematic că aparatelor vulcanice le corespund în adâncime corpuri subvulcanice consisitente. Dar spre deosebire de şcoala geologilor de la Cluj de sub îndrumarea Prof. dr. I. Treiber, corpurile subvulcanice nu au costituit un “fundament subvulcanic”;

– în ceea ce priveşte datarea formaţiunilor sedimentare neogene, se impune ca un colectiv mixt compus din dr. Gheorghe Popescu, specialist de talie europeană în domeniul Parathetisului şi tinerii geologi de la “Romgaz” să reanalizeze carotele unor foraje de adâncime pentru elucidarea unor probleme controversate. Mă refer de exmplu la prezenţa “Buglovianiului”. Fauna şi microfauna de Bugovka este prezentă sau intervalul stratigrafic respectiv trebuie ataşat Volhinianului?

– realizarea unor prospecţiuni gravimetrice de detaliu cu desime de 20 staţii/km2. Hărţile gravitrice Bouguer vor fi elaborate cu densităţi variabile ale stratului intermediar, conform procedeului Vajk. Această imagine va fi filtrată (filtru trece jos, filtru trece sus şi filtru trece bandă), ceea ce va permite trasarea liniilor de fractură, precum şi stricta localizare a corpurilor subvulcamice;

– realizarea de profile seismice 2D, dispuse ortogonal cu axele structurale şi direcţiile fracturilor majore, inclusiv a celor transversale. Pe cât posibil, profilele seismice trebuie să includă foraje structurale sau măcar de exploatare. Timpii de înregistrare trebuie să permită investigarea structurilor geologice până la adâncimi corespunzătoare fundamentului;

– realizarea de prospecţiuni pedogeochimice pentru hidrocarburi şi CO2, care să ofere informaţii asupra tipului de hidrocarburi din subsol. În acest scop se vor folosi softuri specializate. De exemplu, se ştie că deasupra unor zăcăminte de ţiţei apar aureole de dispersie secundară a Ni şi V. Profilele de recoltare vor fi de tip bandă şi vor fi planificate în funcţie de datele geologice şi gravimetrice;

– la scara întregii Depresiuni a Transilvaniei se vor elabora hărţi structurale pentru repere geologice caracteristice, pe baza forajelor structurale şi profilelor seismice de reflexie regionale, utilizându-se înregistrări ulterioare anilor 1992-1995;

– de asemenea, la scara întregii Depresiuni a Transilvaninei se vor elabora hărţi gravimetrice la scara 1:200.000 şi 1:500.000, hărţi aeromagnetice la scara 1:500.000 la plafoanele de2500 mşi1000 m, precum şi o hartă geotermică actualizată care să includă toate măsurătorile realizate de către colectivul Prof. dr. Crişan Demetrescu, m.c. al Academiei Române;

– în zona cu perspective pentru gaze naturale şi ţiţei din partea de est a Depresiunii Transilvaniei, se vor elabora la scara1:200.000 hărţi structurale şi prognostice pentru hidrocarburi pe baza tuturor datelor geologice, geofizice (geotermice, gravimetrice, aeromagnetice şi seismice) şi geochimice. Pentru transpunerea în termeni geologici a datelor geotermice, gravimetrice şi aeromagnetice, se vor realiza determinări petrofizice pe carotele din litotecile Romgaz şi I.G.R., precum şi pe eşantioane orientate recoltate din aflorimente. Apreciez că acest program se va încheia în decurs de trei ani, dar lucrările preconizate vor fi astfel planificate încât anual colectivul de autori să finalizeze câte un segment care să poată fi valorificat de beneficiar în anul următor, astfel încât obiectivele noi să poată intra în faza de explorare în doi ani de la declanşarea lucrărilor de cercetare-prospecţiune.

Cheia succesului acestui program stă în stabilirea unei colaborări sincere între instituţiile executante şi beneficiar, ambele părţi fiind conştiente că de reuşita acestui program depinde relansrea economică a Transilvaniei de est, sistarea importurilor de gaze naturale şi sprijinul efectiv pe care România îl va acorda Republicii Moldova, în condiţiile în care importul de gaze naturale a devenit dintr-o activitate pur comercială, o arma politică în mâna acelora care atentează la viitorul Românilor şi a fraţilor noştri de peste Prut.

Întocmit,

Ing. geofizician Justin ANDREI

Consilier pentru probleme de sinergism geonomic şi strategie geoeconomică al directorului general al I.G.R.

Director general al Institutului Geologic al României

Dr. ing. Laurenţiu ASIMOPOLOS

N.B.: în preambulul adresat Exceleţei Sale Klaus IOHANNIS, Preşedintele României şi

Excelenţei Sale Victor PONTA, Primul Ministru al României,

am propus ca acele programe energetice şi miniere de interes major certificate ca atare de către Preşedintele – secretar de stat la ANMR, care includ studii şi lucrări de prospecţiune, să fie sponsorizate de stat prin diminuarea impozitului datorat de către compania beneficiară

Ing. geofizician Justin ANDREI

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.