Tribunalul Bucureşti a amânat din nou luarea unei decizii în privinţa falimentului companiei Astra Asigurări, deţinută de omul de afaceri Dan Adamescu, prelungind astfel aşteptarea celor care trebuie să primească despăgubiri. Acest dosar se judecă din 8 septembrie şi până acum instanţa a amânat cazul de trei ori. Declararea falimentului Astra, la solicitarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), reprezintă momentul în care demarează plăţile în contul dosarelor de daună ale Astra de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor. În acest moment, există 57.000 de dosare de daună şi cerere de răscumpărare ale clienţilor Astra.
Avocatul Gheroghe Piperea a estimat recent că procesul care urmează să decidă falimentul Astra va dura în cel mai fericit caz opt luni de zile. “Procedura este următoarea. Mai întâi, se pronunţă o hotărâre în primă instanţă, apoi alta. Cam cât credeţi că durează o hotărâre să rămână definitivă, în care sunt implicaţi 1,8 milioane de creditori?”, i-a întrebat Piperea pe jurnaliştii prezenţi la o
conferinţă de presă.
Conform lui Piperea, creditorii Astra Asigurări nu îşi pot recupera banii de la Fondul de Garantare a Asiguraţilor decât după ce decizia privind falimentul Astra rămâne definitivă în instanţă. “Legea este făcută, probabil intenţionat, în sensul că sumele acelea pentru asiguraţi se disponibilizează numai după ce rămâne definitivă hotărârea. Şi, după calculele mele, cred că durează cel puţin opt luni de zile până când se definitivează, iar acestea sunt estimări optimiste”, a declarat Piperea.
Consiliul ASF a decis la sfârşitul lunii august să solicite instanţei intrarea în faliment a Astra Asigurări, după ce compania, aflată ăn administrare specială, nu a reuşit să atragă 425 milioane lei la capital. Astra s-a aflat în proces de redresare financiară din februarie 2014, având ca administrator special KPMG Advisory.
Compania are 1,8 milioane de asiguraţi, cu 2,5 milioane de poliţe valabile. Conform Ziarului Financiar, după pronunţarea falimentului, portofoliul Astra Asigurări este vânat de trei societăţi: compania poloneză PZU, chinezii de la Fosun şi un fond
american. The Nova Group Investments România deţine o participaţie de 72,71% la Astra, iar Epsilon Estate Provider 26,27%. Cele două companii sunt controlate de omul de afaceri Dan Adamescu.
O estimare a lui Remi Vrignaud, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, arată că mai multe firme de asigurare au acumulat creanțe de circa 37 de milioane de euro împotriva unei companii din domeniu. Estimarea indică o firmă aflată în procedură de faliment, iar Astra Asigurări este singura societate aflată astăzi în această postură, conform
Profit.ro.
Declararea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a falimentului Astrei Asigurări ar reprezinta cea mai mare cădere a unei companii de asigurări din istoria post decembristă. Efectele acestei decizii se pot întinde pe ani buni de acum încolo
chiar dacă autorităţile române, în frunte cu fostul premier Victor Ponta, au declarat că niciun asigurat nu va fi afectat. Plăţile asiguraţilor vor veni însă din contribuţiile companiilor din aceastră industrie, care, probabil, din 2016, vor fi nevoite să verse mai mulţi bani către Fondul de Garantare, cel care va plăti daunele asiguraţilor de la Astra. Mărirea contribuţiei către Fond va presa şi mai mult pe o piaţă şi aşa vlăguită, plină de scandaluri şi cu incertitudini.
Solicitarea falimentului Astra a scos la iveală un mod păgubos de a face afaceri în acest domeniu iar toate privirile se îndreaptă către Dan Adamescu. Din 2002 şi până la începutul anului 2014, omul de afaceri a construit un colos cu picioare de lut, care a ocupat la un moment dat prima poziţie în topul celor mai mari asiguratori.
Când a cumpărat Astra, Adamescu a moştenit o socitate înfiinţată în 1991 dar care îşi trăgea seva din fostul ADAS, creat în 1952. Această firmă vindea o serie de asigurări, de la cele obligatorii, precum asigurarea de răspundere civilă obligatory, până la cele facultative, cum ar fi asigurarea destinată navelor maritime şi fluvial. În 2010, Astra Asigurări a ajuns lider de piaţă însă vom vedea
mai jos manevrele pe care le făcea acţionarul majoritar cu această companie.
De exemplu, datele Ministerului de Finanţe din 2011 arată că Astra Asigurări a obţinut în profit net de 81 milioane de lei, în timp ce rezultatul net aferent asigurărilor generale a fost de aproape 70 de milioane de lei. Dar, Astra Asigurări a înregistrat în acel an o rată combinată care depăşea cu puţin 100% pe segmental asigurărilor generale. Indicatorul rata combinată se calculează ca sumă între rata daunei, care ia în calcul daunele plătite, variația rezervelor de daună, primele subscrise și variația rezervei de prime și rata cheltuielilor. Dacă un nivel al acestui indicator sare de 100%, înseamnă că asiguratorul pierde bani din activitatea
de bază, respective din vânzarea produselor de asigurare. Rata combinată este unul dintre cei mai importanţi indicatori din industria asigurărilor.
Am amintit mai sus de profitul aproape 70 de milioane de lei aferent asigurărilor generale, sumă ce se regăseşte în contul tehnic al asigurărilor, adică raportarea contabilă care arată cât de sănătoasă este afacere. Dar nu această sumă trebuia trecută în respectivul cont tehnic, pentru că nu provinea din vânzarea de asigurări, ci 97,4 milioane de lei, valoare care reprezinta o cotă din venitul net obținut ca diferență între cheltuielile și veniturile obținute din plasamente financiare și care a fost transferată din contul netehnic. Fără suma de 70 de milioane de lei, care, în mod normal, nu trebuia înscrisă în contul tehnic, activitatea de asigurări generale a adus pentru Astra o pierdere de aproape 28 de milioane de lei.
În 2011, compania lui Dan Adamescu a reuşit un salt important pe zona asigurărilor facultative de locuinţe după ce a profitat de calitatea de acţionar al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). În loc să vândă poliţa obligatorie
emisă de PAID, Astra a lansat produse similare pe care le-a vândut, beneficiind şi de o lege permisivă. Mai exact, în loc de polița PAD (a PAID), Astra a vândut PAD Bonus, PAD Plus Bonus, PAD Plus Gospodar. Față de cele trei riscuri acoperite prin
polița obligatorie a PAID – cutremur, inundații, alunecări de teren -, Astra mai acoperea o mulțime de alte riscuri suplimentare – incendiu, răspundere civilă, trăsnet, explozie, căderi de corpuri, fenomene atmosferice, izbire de către vehicule, greutatea stratului de zăpadă/gheaţă, avalanșă, apă de conductă, furt etc. Această practică a atras atenţia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor de la
vremea aceea şi la scurt timp au apărut reguli mai stricte cu provide la subscrierea şi cedarea în reasigurare a riscurilor de catastrofă naturală.
O altă “ciudăţenie” care a caracterizat Astra lui Adamescu s-a referit la rata de cedare în reasigurare aferentă clasei de asigurări de incendiu şi calamităţi naturale, segment în care compania deţinea primul loc în piaţă. Conform Income Magazine, reasigurarea reprezintă transferul unei părţi din riscul asumat de asigurător către o companie de reasigurare. Mai simplu spus, reasigurătorul este asigurătorul companiei de asigurări. Programele de reasigurare reprezintă o plasă de siguranță esențială pentru companiile de asigurare, pentru că le oferă confortul financiar în cazul unor evenimente majore. Este vorba, de fapt, despre împărțirea
răspunderilor, mai ales a acelora de dimensiuni extrem de mari, generate de acoperirea riscurilor catastrofice, cu jucători importanți de pe piețele internaționale. Nici o companie locală nu are capacitatea și capitalurile să acopere de una singură despăgubirile pe care un cutremur sau inundațiile cu care ne-am obișnuit le-ar produce la nivelul a peste 2 milioane de locuințe asigurate. Nivelul
minim acceptat în ceea ce priveşte primele în reasigurare se situează între 35% şi 40% din volumul primelor brute subscrise. La Astra, primele cedate în reasigurare pe clasa care include asigurările de locuințe facultative și acoperă riscurile de catastrofe naturale, reprezentau sub 6% din subscrierile anului 2011. Totodată, nivelul cedărilor în reasigurare a rămas, în 2011, înţepenit la valoarea din 2010, de 20 milioane de lei, deși subscrierile și, pe cale de consecință, răspunderile asumate s-au dublat, de la 148, la 306 milioane lei. Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) atrăgea atunci atenţia
că Astra deținea 2,35 milioane de contracte în vigoare, care acopereau riscurile de incendiu și alte calamități naturale. Daunele plătite de companie pe această clasă de asigurări se ridicau la 4,75 milioane lei. Principalii competitor ai Astrei aveau la vremea respectivă un număr de contracte de şase ori mai mic şi au plătit daune de peste două ori mai mari.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a specificat că una din cauzele căderii Astra a fost şi servirea anumitor interese personale sau ale grupului de firme la care compania lui Adamescu este afiliată, prin utilizarea activelor companiei. Practic, şefimea cea mare din asigurări era pusă să semneze asigurări de viaţă pe sume foarte mari. Doar pe hârtie. În realitate, acele asigurări nu aduceau niciun ban pentru Astra că respectivii şefi nu plăteau nicio sumă de asigurare.
Modelul de afaceri al Astrei lui Adamescu a atras multe sancţiuni, fiind compania aflată într-un top al ruşinii. În 2006, şefii au primea avertisment scris în contextul în care CSA constatase că nu erau respectate normele privind vânzarea de asigurări obligatorii RCA. În 2007, CSA sancţiona Astra cu interzicerea, pentru 30 de zile, a vânzării poliţelor RCA, întrucât compania oferise, în cadrul unei licitaţii, tarife de primă inferioare celor pe care le notificase și fuseseră avizate de Comisie. În 2010, CSA lua atitudine faţă de una dintre practicile companiei și anunţa că poliţa de asigurare a locuinţelor pe care Astra o oferise abonaţilor persoane fizice ai fostului Romtelecom era emisă fără respectarea dispoziţiilor legale privind contractele de asigurare. CSA a solicitat companiei să
denunțe contractele respective, în condițiile în care Romtelecom nu avea calitatea de a practica activitatea de intermediere în asigurări. În 2011, CSA anunţa că a aprobat desfășurarea unui control inopinat la Astra Asigurări, ca urmare a sesizărilor primite cu privire la polița Astra Medica Bonus, pusă în vânzare de companie. La scurt timp, compania era sancţionată de CSA cu amendă de 10.000 de lei și interzicerea temporară a vânzării polițelor gratuite de asigurare de sănătate Medica Bonus. Iar exemplele pot continua.
Astra este azi a treia companie de asigurări din România după primele brute subscrise, cu o cotă de piaţă de 9,52%. Asigurările de răspundere civilă auto (RCA) reprezintă principalul obiect de activitate al societăţii, conform Economica.net.
Astra este pe locul doi în topul firmelor de asigurări reclamate la ASF, cu peste 3.000 de petiţii înregistrate în anul 2014, adică un sfert din petiţiile totale la nivelul pieţei. Euroins şi Astra acumulează aproape 6 din 10 petiţii către ASF.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.