Un weekend spectaculos la TNRS cu Girafe şi Bizoni
Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu vă invită în acest weekend să pătrundeţi în universul spectaculos al celor mai noi producţii realizate de Secţia Română, în regia lui Radu Afrim: Girafe, Fabula urbană #1 şi Bizoni, Fabula urbană #2.
Sâmbătă, 17 ianuarie, şi duminică, 18 ianuarie, de la ora 19.00, vor avea loc primele reprezentaţii din acest an ale pieselor dramaturgului catalan Pau Miró, în scenografia semnată de Dragoş Buhagiar şi cu coregrafia Andreei Gavriliu.
Scenă din Bizoni. Foto Adi Bulboacă
Piesele Bizoni şi Girafe au fost scrise în anii 2008-2009 şi fac parte din Trilogia fabulelor urbane, alături de piesa Lei. Radu Afrim spune că le-am putea numi Trilogia maşinii de spălat, pentru că au în centru acest obiect aparent banal, dar care a revoluţionat viaţa femeii în secolul trecut.
Girafe, Fabula urbană #1 explorează tema cuplului fără copii, complicând intriga prin adaptarea criticii epocii de dictatură a anilor ’50 din Barcelona la realităţile autoritare din România anului ’68.
„Am adus acţiunea din Girafe în România anilor 1968 – 1970, decorul şi estetica jocului sunt mai realiste. În schimb, acţiunea din Bizoni se petrece în zilele noastre şi este vorba despre o dramă de familie. Ambele sunt piese sociale, fără a fi enervante social”, declară Radu Afrim.
Bizoni. Foto Adi Bulboacă
„E de bun augur că Afrim nu a încercat două spectacole gemene, ci, dimpotrivă, le-a distanţat prin decor, atmosferă, durată, mijloace şi discurs regizoral. Dacă în Girafe îşi poartă auditoriul printr-un tragicomic care evoluează în spirală, de la un moment la altul, Bizoni este un spectacol trist. Făcând unele trimiteri la satira din Girafe, Bizoni este un spectacol despre moarte. Despre moarte ca dispariţia unui anume tip de om şi supravieţuirea prin violenţă («infernul sunt ceilalţi»), ca timp care ne devoră, ca dizolvare a sistemelor (impotenţa religiei instituţionalizate), ca văl autoprotector ascunzând chipul real al cuiva, ca ignoranţă, ca viol, ca infanticid, ca schimbare a identităţii (de orice fel), chiar moarte brută sau, în cele din urmă, ca retragere din rândul celorlalţi pentru a nu-i contamina de propria moarte (poţi muri doar o singură dată şi nu poţi fi decât singur în acest tête à tête cu moartea ta). Radu Afrim face apel în spectacol la toate modalităţile prin care se manifestă ca artist vizual şi creator de «univers sonor», asistat de coregrafia de invidiat a Andreei Gavriliu”, scrie Dana Tabrea, în Ziarul de Iaşi, 10.01.2015
Sâmbătă, 17 ianuarie, la ora 19.00, puteţi viziona spectacolul Girafe, care îi are în distribuţie pe Marius Turdeanu, Mariana Mihu, Adrian Matioc, Ioan Savu, Dana Maria Lăzărescu, şi actorii din Bizoni.
Duminică, 18 ianuarie, este programată premiera cu spectacolul Bizoni, în care evoluează Vlad Bîrzanu / Cristian Timbuş, Iustinian Turcu, Ali Deac, Cendana Trifan / Maria Soilică, Ioan Paraschiv, Raluca Iani, Dana Maria Lăzărescu, şi actorii din Girafe.
De ziua lui Cehov, sunteţi invitaţi la premiera spectacolului Jubileul!
Jubileul, în premieră la Teatrul Radu Stanca
Teatrul Naţional Radu Stanca şi Departamentul de Artă Teatrală al Universităţii Lucian Blaga vă invită la premiera spectacolului Jubileul după A.P. Cehov, chiar în ziua aniversării a 155 de ani de la naşterea scriitorului (17 ianuarie 1860). Reprezentaţia va avea loc la Studioul CAVAS din cadrul Facultăţii de Litere şi Arte Sibiu, sâmbătă seara, cu începere de la ora 21.00.
Jubileul este o înlănţuire de situaţii comice ce se produc într-o instituţie bancară, în momentul aniversării a 15 ani de la înfiinţare. Personajele care intră în scenă vin să pună diverse probleme directorului băncii, care trece prin situaţii limită pe care reuşeşte mai mult sau mai puţin să le rezolve. Amanta, angajatele băncii, soţia, “creierul băncii”, femeia care vine să-i ceară bani pentru că bărbatul i-a fost dat afară din serviciu, vin să distrugă cea mai frumoasă zi din viaţa personajului – ziua în care “comisia” va acorda un titlu important băncii şi directorului.
Regia: Veronica Pătru.
Coregraia: Adriana Bârză.
În distribuţie: Claudiu Urse, Alexandru Udrea, Alexandra Mihalache, Andreea Mosoiu, Ioana Cosma, Fabiola Petri, Raluca Ivan, Florentina Dumitru, Robert Mihart, Sebastian Dobrescu, Oana Marin.
4 ani de Bullets over Lipscani! Cel mai premiat spectacol din teatrul independent din România are reprezentaţia aniversară vineri la Godot
Smaranda Caragea în Bullets over Lipscani
Bullets over Lipscani, o comedie explozivă pe texte de Woody Allen, împlineşte 4 ani de viaţă. Reprezentaţia aniversară se joacă vineri, 16 ianuarie, la ora 19.00, la Godot Cafe Teatru. Bullets over Lipscani este cel mai savuros şi cel mai premiat spectacol din teatrul independent al ultimilor ani în România şi reuneşte o echipă formată din vârfuri ale tinerei generaţii de artişti: regizorul Eugen Gyemant şi actorii Dan Rădulescu, Smaranda Caragea şi Cătălin Babliuc.
Nu e pe Broadway, e pe Lipscani! Nu e regizat de Woody Allen, e regizat de Eugen Gyemant! Nu e după filmul Bullets over Broadway, e după trei povestiri de Woody Allen, dramatizate de regizorul Eugen Gyemant!
Un spectacol în care o studentă la filosofie angajează un detectiv să îl găsească pe Dumnezeu, acelaşi detectiv joacă Mortal Kombat cu însăşi Moartea, iar librăria Cărtureşti devine paravan pentru un bordel unde nu plăteşti pentru sex, ci pentru… discuţii intelectuale.
„Am dat peste textul potrivit pentru spaţiul potrivit şi de actorii potriviţi în combinaţia potrivită. Noi ne-am distrat făcând spectacolul. Bullets over Lipscani se adresează tuturor, dar fiecăruia îi adresează lucruri diferite. Aş vrea să vină oamenii cu pretenţii de intelectuali la piese ca Bullets over Lipscani, pentru ca să se simtă prost. Există unii oameni cărora mi-ar plăcea să reuşesc să le adresez prin ceea ce facem, după cum spunea Cehov, «o palmă peste bot». Din păcate, probabil că se întâmplă rar şi palma e uşoară. Dar creşte”, afirmă regizorul Eugen Gyemant despre Bullets over Lipscani.
Scenografia: Iza Tărţan.
Afişul: Tudor Prodan.
Premiul pentru Cel mai bun actor la Maratonul Teatrului Independent 2012 – Cătălin Babliuc.
Premiul pentru Cel mai bun regizor la Maratonul Teatrului Independent 2012 – Eugen Gyemant.
Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul Naţional de Teatru Independent 2013 – Cătălin Babliuc.
O poveste mulimedia la Teatrul Odeon: Pescarul şi sufletul său
Pescarul şi sufletul său
„Printre cele mai bune spectacole care au avut premiera anul trecut”.
Textul spectacolului Pescarul şi sufletul său are la bază un basm scris de Oscar Wilde, publicat în 1891 în colecţia de basme Casa cu rodii, continuare a volumului Prinţul fericit şi alte poveşti. Este o poveste dedicată lui Alice Heine, prinţesă de Monaco, şi a fost scrisă ca o reacţie la Micuţa Sirenă a lui Hans Christian Andersen, unde o sirenă îşi doreşte un suflet şi să fie muritoare.
A fost odată ca niciodată un pescar care se îndrăgosteşte de o sirenă. Dar ei nu îşi pot trăi povestea de dragoste pentru că aparţin unor lumi diferite: el are suflet şi ea nu are. Aşa că pescarul are de ales între sufletul său şi dragostea sa. Dacă va reuşi să coboare în lumea apelor pentru a se căsători cu micuţa lui sirenă vă lăsăm să descoperiţi în spectacol.
Textul nu este doar o poveste de iubire interzisă, ci şi o meditaţie despre tensiunea trup-spirit, despre importanţa inimii în construcţia eu-lui, despre ce ne aduce fericirea şi salvarea.
Carmen Lidia Vidu realizează un spectacol de teatru-multimedia care hipnotizează prin atmosfera sonoră şi prin muzicalitatea vocilor actorilor ca într-un concert. Povestea este dublată vizual prin intermediul proiecţiilor video cu o mare încărcătură simbolică, ce îşi propun o coborâre în adâncul poveştii şi în adâncul propriului eu.
Regia: Carmen Lidia Vidu.
Scenografia: Constantin Ciubotaru. Video: Alma Cazacu.
Muzica: Ovidiu Chihaia.
Cu: Marius Stănescu, Marian Lepădatu, Diana Gheorghian, Esselda Narwain, Eugenia Păsat, Amelia Stuparu, Petre Nicolae.
Comedie cu suspans – 39 de trepte la Teatrul Foarte Mic
Scenă din 39 de trepte. Fotocredit Costin Rusu
Teatrul Mic vă invită miercuri, 21 ianuarie, începând cu ora 19.00, în sala Teatrului Foarte Mic, la premiera spectacolului 39 de trepte după filmul omonim de John Buchan şi Alfred Hitchcock, adaptare de Patrick Barlow după o idee originală de Simon Corble şi Nobby Dimon.
Povestea de spionaj a celor 39 de trepte a fost creată în anul 1915, când a fost publicat romanul lui John Buchan. Celebritatea a venit, însă, în 1935, odată cu lansarea thrillerului plin de suspans şi mister regizat de Alfred Hitchcock. 70 de ani mai târziu, în 2005, Patrick Barlow, pornind de la ideea lui Simon Corble şi Nobby Dimon, semnează o adaptare pentru teatru în care cele 169 de personaje ale scenariului original sunt interpretate de patru actori.
În spectacolul de la Teatrul Foarte Mic, regizat de Gabriela Dumitru, se îmbină două perspective: un scenariu de teatru şi un scenariu de film. Patru actori, un regizor, o cameră de filmat, costume, decor şi un scenariu de succes. Conceptul de „teatru în teatru” este reinterpretat; formula concentrată a conceptului este cea de „film în teatru”.
Motor… Acţiune! Crimă, urmăriri spectaculoase, suspans, tensiune, cascadorii, focuri de armă, avioane în picaj, răsturnări de situaţie. Toate ingredientele unui blockbuster cu spioni redimensionate pentru scena de teatru.
Stop! Tras! În spatele camerei de filmat, între două cadre, decorul se schimbă la vedere, regizorul dă agitat ultimele indicaţii, actriţele se îndrăgostesc de protagonist; talent, orgolii, intrigă, determinare şi o poveste de iubire. O zi obişnuită pe platoul de filmare.
Ştefan Lupu, Andreea Grămoşteanu, Viorel Cojanu, Claudia Prec şi Bogdan Talaşman sunt eroii acestui carusel comic în care teatrul se întâlneşte cu filmul. Elementele de recuzită de efect şi decorul inventat cu umor de scenograful Vladimir Turturică sunt surprizele care întregesc această comedie spumoasă.
Coregrafia: Ştefan Lupu. Grafica: Valentin Fiscu.
Foto&Video: Costin Rusu.
Mulţumiri scenografului Tudor Prodan.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.