Am rugămintea să abordați într-un articol și problema haltelor Depoul București Triaj, Pajura și Carpați. Deși tronsonul feroviar București Nord Depoul București Triaj e considerat modernizat pentru 100 km/h, în continuare, trecerile la nivel cu calea ferată Strada Teodor Neagoe X M300+M700+301Q și Strada Marmurei X M300+M700+301Q sunt cu bariere manuale, podurile pietonale din haltele Grivița, Carpați și Depoul București Triaj sunt fără ascensoare, halta Pajura nu are pasaj pietonal și haltele Grivița, Carpați, Pajura și Depoul București Triaj, fie au peroane înguste, fie au peroane cu asfalt degradat și înierbat.
Deși trenurile Regio București Urziceni au opriri în halta Depoul București Triaj M700 trece prin spatele haltei menționate printre vegetații, halta menționată fiind o insulă în mijlocul căii ferate și călătorii fiind nevoiți să urce și să coboare în bălării și să se expună pericolelor circulând laolaltă cu mașinile la trecerea la nivel cu calea ferată de pe Strada Teodor Neagoe.
Analog halta Pajura e o insulă în mijlocul căii ferate, călătorii care urcă și coboară pe peron fiind nevoiți să se expună pericolelor laolaltă cu mașinile la trecerea la nivel cu calea ferată de pe Strada Marmurei. Având în vedere că acum trenurile circulă și cu 100 km/h prin haltele menționate pe M300+M700 cu atât mai mult pietonii sunt expuși pericolelor la trecerile la nivel cu calea ferată menționate. De altfel, orice trecere la nivel cu calea ferată înseamnă, pe lângă timp pierdut la stop și pericol dublu pentru pietoni, aceștia fiind expuși pericolelor atât din direcția traficului feroviar cât și din direcția traficului rutier. Modernizări făcute de mântuială. Să chemi taxiul, ambulanța, pompierii sau poliția în arealul dintre DNCB, M900, M800, 301Q și M300+M700+301Q conducătorul auto e dependent de traficul feroviar.
Unde e eficiența în situații de urgență când intervențiile în situații de urgență sunt dependente de traficul feroviar??????????
Construit unități medicale, de pompieri și de poliție într-o capitală în care intervențiile în situații de urgență în arealul menționat sunt dependente de traficul feroviar = aplicat principiul formelor fără fond. Pentru tronsonul feroviar București Nord Carpați există podul Basarab și podul Constanța care conectează căi rutiere pe teritoriul capitalei.
Pentru M800 există pasajul Constanța, pasajul Poligrafiei și pasajul București-Ploiești. Numai pentru M300 sunt doar două treceri la nivel cu calea ferată care duc într-o rețea rutieră încâlcită în păienjenișul racordurilor feroviare și nu asigură nicio conexiune rutieră cu rețeaua rutieră din prelungirea Străzii Chitila Triaj și a podului Săbăreni, cu cea din prelungirea Străzii Modestiei, cu cea din prelungirea Străzii Inovatorilor și cu cea din prelungirea Străzii Copșa Mică, triajul fiind o separare bruscă între cartierul Pajura Triaj și cartierul Chitila Triaj în loc să aibă subtraversare care să conecteze cele două cartiere menționate. Mai pe larg nu există niciun pasaj rutier care să subtraverseze M300+M700+301Q conectând Șoseaua Chitilei cu Calea Giulești, conducătorii auto fiind nevoiți să ocolească subtraversând M800 și supratraversând tronsonul feroviar București Nord Carpați pentru a trece de pe Șoseaua Chitilei pe Calea Giulești. Un bun exemplu pentru sectorul 1 e podul Basarab care are stație STB deasupra căii ferate și căi de acces pietonal la gara omonimă. Ideea poate fi extinsă și pentru halta Grivița prin podul Grant, și pentru halta Carpați printr-un pasaj rutier subteran care să conecteze Strada Inovatorilor și Strada Modestiei cu Strada Copșa Mică substituind trecerile la nivel cu calea ferată, și pentru halta Pajura printr-un pasaj rutier subteran care să substituie trecerea la nivel cu calea ferată de pe Strada Marmurei, și pentru halta Depoul București Triaj printr-un pasaj rutier subteran care să substituie trecerea la nivel cu calea ferată de pe Strada Teodor Neagoe fiind halte „rupte” de rețeaua STB+Metrorex. Sunt halte lipsite de transport public intermodal. Zona haltelor Depoul București Triaj, Pajura, Carpați și Bucureștii Noi, cea mai subdezvoltată zonă din sectorul 1 la capitolul infrastructură rutieră și transport public.
Mai zicem că sectorul 1 e cel mai scump și cel mai cu pretenții sector din capitală, considerându-l cumva perla capitalei, când siguranța pietonală e sub orice critică, pietonii fiind expuși pericolelor la trecerile la nivel cu calea ferată atât din direcția traficului rutier cât și din direcția traficului feroviar, pasajele pietonale supraterane căii ferate sunt lipsite de ascensoare și chiar degradate, zona haltelor Depoul București Triaj, Pajura, Carpați și Bucureștii Noi e lipsită de facilități în materie de pasaje rutiere și transport public și intervențiile în situații de urgență în arealul dintre DNCB, M900, M800, 301Q și M300+M700+301Q sunt dependente de traficul feroviar. La intersecții de căi rutiere construim pasaje rutiere cu nemiluita și în locul trecerilor la nivel cu calea ferată tragem mâța de coadă.
Pasajele rutiere la intersecții de căi rutiere nu fluidizează traficul rutier al capitalei ci atrag mașini. Parcă ar fi o veșnicie până scapă sectorul 1 de trecerile la nivel cu calea ferată.
Când, Doamne, au de gând autoritățile centrale și locale să dezvolte infrastructura rutieră și transportul public și în zona haltelor Depoul București Triaj, Pajura, Carpați și Bucureștii Noi construind pasaje rutiere subterane care să substituie trecerile la nivel cu calea ferată, trecerile la nivel cu racordurile feroviare și podul Săbăreni și să subtraverseze triajul conectând Șoseaua Chitilei cu Calea Giulești????????????????????La anul și la mulți ani??????????
vom avea un sector 1 cu rețea rutieră independentă de traficul feroviar??????????
Când vom avea o capitală cu rețea rutieră independentă de traficul feroviar???????
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.