Inorogul portocaliu prinde viață și aleargă acum pe pajiștea albastră. Președintele Senatului se șterge la ochi, nu-i vine să creadă. Coțofana galbenă prinde viață și țopăie acum pe pajiștea albastră. Președintele Camerei Deputaților se șterge la ochi, nu-i vine să creadă.
Crocodilul cu dungi verzi, ca un pepene, prinde viață și aleargă acum pe pajiștea albastră. Președintele României se șterge la ochi, nu-i vine să creadă. Președintele Senatului îl cheamă pe generalul SPP, te rog, să nu intre nimeni, înțelegi, ceeea ce se întâmplă aici ține de siguranța națională, te rog să fii cu ochii în patru, nu filmează nimeni, nu face poze nimeni, să fim înțeleși, fără facebook, fără twitter, fără Western Union. Western Union? Păi nu e o rețea de socializare din Texas? Nu e.
Ușile se închid discret. Pajiștea albastră e plină ochi acum de animale fabuloase, Președintele României e stupefiat. Nu poate fi adevărat. Nici eu nu cred că e adevărat dar trebui să admit că e totuși adevărat. Adevărul? Dar cine știe ce e adevărul? Uite ce, nu cred că e acel adevăr de fiecare zi. Sssst, să lăsăm certurile noastre, uite, un purceluș albastru prinde viață și aleargă acum pe pajiștea albastră. Nu-mi vine să cred, poate că visez. Și eu m-am gândit că poate visez. N-am vrut să vă sperii dar generalul ăsta SPP avea coadă de cangur. Râzi de noi, nu e frumos, doar e omul tău! Vă spun cu mâna pe inimă, avea coadă de cangur! Sssssst, vorbiți în șoaptă, nu se poate concentra. Ba eu văd că se concentrează foarte bine!
Mie mi se pare că face asta cu o ușurință incredibilă. De asta suntem aici, pentru că e incredibilă! Păi am putea avea tot ce ne putem dori, într-o clipă! Potolește-te! Bun. Să încercăm să aflăm ce se întâmplă, Florentina, cum de faci tu toate lucrurile astea?! Nu se vorbește așa cu copil de cinci ani! Se vede că n-ai copii, trebuie să te prinzi în jocul ei! Nu pot, n-am talent la pictură. Parcă la politică ai, stați, ce se petrece, de ce alergați pe pajiștea albastră? Și ce-i cu coarnele alea? Dar eu, cine mi-a pictat pe față mustățile astea de sconcs, hei, să vină cineva!
Articolul tau e o provocare continua!Monstrii „e” printre noi!Lectia e pentru fiecare adaptat!Imi place!F.bun!Daca am asista la pictura naiva am fi calini,razareti cu bujori in obrajiori si burtici pline,coltii,insa,inhata in fiecare zi carne proaspata!