Populiștii schimbă ordinea bancară mondială

Victoria lui Trump și accensiunea populiștilor slăbesc puterea bancherilor centrali. Odată cu criza financiară mondială care a izbucnit în 2008, vechiul sistem prin care guvernele lumii își lăsau amprenta asupra evoluțiilor economice a fost pus la perete. A început un nou joc: bancherii centrali și autoritățile de reglementare ale statelor au devenit pilonii cheie. Măsurile luate de acestea pe piețele financiare afectau randamendele și prețurile și direcționau fluxul de credite în direcția dorită de ele. Investitorii și speculatorii nu aveau ce face decât să se uite la băncile centrale și să aștepte sau să anticipeze mișcările următoare. Dar și acest joc se apropie de final. Un altul dă să înceapă în sensul că politica va redeveni factorul dominant pentru economie numai că aceasta va fi mai puțin previzibilă decât orice s-a întâmplat în ultimele decenii, scrie publicația germană Spiegel.

În acestă săptămână, va avea loc reuniunea Consiliului BCE, unde Mario Draghi (foto), șeful băncii, va anunţa o extindere a programului de relaxare cantitativă (QE), pentru a stimula creşterea economiei zonei euro, estimează majoritatea economiştilor intervievaţi de Bloomberg. BCE cumpără lunar active în valoare de 80 de miliarde de euro, în principal titluri de stat, cel puţin până în luna martie 2017. Însă aceste achiziţii nu au reuşit să alimenteze inflaţia astfel că, recent, BCE a decis să îşi extindă gama de active achiziţionate. Creşterea ratei inflaţiei şi o redresare moderată dar solidă îl vor ajuta pe Mario Draghi să amâne până la sfârşitul anului viitor adoptarea unor noi măsuri de stimulare, apreciază trei sferturi din economiştii intervievaţi de Bloomberg.

Două piețe pe care se sprijineau până în prezent politicile economice occidentale se depărtează puternic de ceea ce ne obișnuisem – politicile fiscale prudente și de politicile comerciale deschise. Avem de a face cu un val de populism iscat pe un fond de frustrare masiv în rândul populației europene și nu numai. După rederendumul din Marea Britanie și iminenta ieșire a Regatului Unit din UE, lumea este confuză. Pentru a compensa efectele negative ale Brexit-ului, guvernul de la Londra este hotărât să facă datorii mai mari decât cele planificate anterior. Deci, adio politică fiscală prudentă. În SUA, care va intra pe mâna lui Donald Trump, împrumuturile vor crește rapid iar politica comercială a viitorului președinte va deveni mai protecționistă. Asta înseamnă o lovitură politicii comerciale deschise.

La aceste două exemple, se mai adaugă una foarte recentă. Italia, una din țările lumii cu o datorie publică uriașă, se îndreaptă spre o criză guvernamentală după ce cetățenii nu au fost de acord cu reformele lui Matteo Renzi. Populiștii lui Beppe Grillo, de la Mișcarea 5 Stele, sunt pregătiți și unii estimează că până la finele anului aceștia ajung la guvernare. În Europa sunt diverse mișcări populiste emergente care resping restricțiile financiare impuse de UE precum și frontierele deschise. Aceste puncte de vedere au implicații serioase asupra băncilor centrale, în special pentru BCE. Pe fondul unor astfel de evenimente, avem parte însă și de o mișcare pe placul Bruxelles-ului. În Austria candidatul independent Alexander Van der Bellen l-a învins în turul decisiv al alegerilor prezidenţiale pe candidatul de extremă dreaptă, Norbert Hofer.

Efectul Trump

Tot mai multe state recurg la programe care vizează măriri de cheltuieli care duc implicit la o creștere a datoriilor pe termen lung. Alegerea lui Trump în SUA reprezintă un impuls. Deocamdată ratele dobânzilor sunt scăzute însă direcția, susțin analiștii de la Spiegel, este una clară: în sus. Cheltuielile guvernamentale mai mari vor duce la creșterea prețurilor. De altfel, se așteaptă ca Rezerva Federală americană să decidă la următoarea reuniune de la mijlocul acestei luni să opereze o creștere a ratei dobânzii. În schimb, BCE dorește cu orice preț să țină rata dobânzii jos pentru a consolida economia anemică din zona euro. De aceea, Banca Central Europeană recurge la acea cumpărare de obligațiuni în valoare de 80 de miliarde de euro. BCE va decide în această săptămână ce va urma din martie 2017 încolo, având în vadere că în Europa incertitudinile politce devin tot mai evidente.

În Grecia, criza datoriilor s-a întors. Miniștrii de finanțe din zona euro discută luni cu privire la această problemă. De asemenea, ei vor dezbate și despre solvabilitatea Italiei. În primăvară vor fi alegeri în Olanda și Franța, unde naționaliștii de dreapta Geert Wilders și, respectiv, Marine Le Pen, conduc cursul anti-european. Astfel că promisiunea lui Mario Draghi de la BCE de a face „orice este necesar” pentru ținerea monedei unice și a economiei europene sub control este pusă la un test serios. Deja în cadrul programului de achiziție de obligațiuni anterior, BCE a dobândit atât de multe obligațiuni guvernamentale încât se apropie de plafoanele de achiziție auto-impuse. Oficialii BCE au subliniat în ultimele săptămâni care sunt riscurile şi limitele măsurilor de relaxare cantitativă, un indiciu că achiziţiile de active ar putea fi reduse. În octombrie, Banca Centrală Europeană a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,40%.

Prin menţinerea dobânzilor în teritoriul negativ şi tipărirea de bani pentru a cumpăra active, BCE speră să relanseze inflaţia şi creşterea economică în zona euro. Însă, aceste măsuri neconvenţionale sunt considerate insuficiente, astfel că analiştii se aşteaptă ca BCE să adopte noi stimulente.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.