O treime din populația României este expusă riscului sărăciei. Sute de mii de copii merg la culcare flămânzi. Dar numărul cantinelor pentru oamenii sărmani este în continuă scădere. Ba mai mult, acestea dispar exact din cele mai sărace județe din țară.
În București, cantinele sociale sunt pline în anumite zile. Pentru oamenii sărmani, mâncarea oferită de Primărie la cantina socială e singura pe care și-o permit. În sectorul 5 din Capitală, la cantina socială vin să ia mâncare 400 de oameni, săptămânal. Cei mai mulți primesc mâncarea gratuit. Și asta pentru că au un venit mai mic de 142 de lei pe lună. Restul plătesc 30% din cât câștigă lunar pentru a primi hrană.
„Categoriile de beneficiari sunt copii, pensionari, invalizi, bolnavi cronic, persoane beneficiare de venit minim garantat. De regulă, se acordă cele două mese – prânzul şi cina în aceste pachete alimentare″, spune pentru PRO TV Roxana Andreea Marin, șef Serviciu Anchete Sociale.
Județele în care nu e nicio cantină
La nivel naţional, sunt 107 cantine sociale autorizate, care pot oferi mâncare pentru 26.000 de oameni zilnic. Numărul cantinelor a scăzut în ultimii ani cu 15% şi s-a ajuns ca în unele judeţe să nu fie nicio cantină socială sau doar una. De exemplu, în Dolj şi Harghita lipsesc, iar în Vaslui, Suceava, Ialomiţa şi Teleorman găsim câte una. La polul opus sunt judeţe ″înstărite″, din vestul ţării, precum Timiş, dar şi Bucureşti, potrivit Ministerului Muncii.
Din numărul total de cantine, 49 aparţin instituţiilor statului, iar restul ţin de asociaţii şi fundaţii, peste 30 fiind patronate de culte religioase.
De ce sunt tot mai puţine cantine? Pentru că unele primării au preferat să dea bani sau tichete valorice în locul hranei gătite. Iar altele au dispărut după înăsprirea normelor privind igiena alimentaţiei şi securitatea la incendiu.
Soluție de luat calcul
În judeţele fără cantine sociale, ca Dolj şi Harghita, funcţionează în schimb centre de zi şi cele pentru îngrijirea vârstnicilor, care oferă şi ele mâncare.
Nevoia de cantine sociale este însă uriaşă, recunosc autorităţile. În România, o treime din populaţie este expusă riscului de sărăcie. În alte ţări, precum Italia, funcţionează centre pentru nevoiaşi în care mâncarea provine din surplusul de pe piaţă şi din donaţii. Această soluție ar putea fi aplicată şi în România, țară care se află în top 10 la nivel european la risipă alimentară.
Biserica trebuie sa se ingrijeasca,de sufletele si viata oamenilor,asta cred ca este menierea ei,nu de lucruri materiale,inclusiv de constructii megalomanice.Ea trebuie sa imparta si sa propavaduiasca iubirea,empatia fata de oameni si fata de Dumnezeu.A cheltui sume imense de bani pe cladiri si masini luxoase ,uitandu-te cum mor copiii bolnavi care au nevoie de tratamente in strainatate,cum mor batranii in saracie si neajunsuri,nu inseamna credinta si iubire.Cantinele bisericesti se datoreaza unor adevarati preoti cu suflet,nu institutiei ca atare,care este biserica.
In aceste zile se desfasoara in Constanta pe strada Mihaileanu un process de schimbare borduri mai exact in Piata Grivitei!
Cred ca este al treilea rind de borduri schimbate de dupa 1989!
Tot in colt cu aceasta stada este strada C.Bratescu unde este o cantina sociala!
In ultimele 3 zile circulind pe acolo am simtit o revolta,de acest mod nesabuit de a arunca banii in loc sa-i dea acestor cantine si sa hraneasca pe acesti napastuiti ai sortii!
Sărăcia în România nu înseamnă că ”sute de mii” de copii merg la culcare flămânzi. La un salariu minim brut de 1900 lei oricine îşi poate măcar hrăni copiii.
Sărăcia la români înseamnă că nu-ţi poţi cumpăra televizor Samsung de 125 cm sau smartphone Apple sau automobil. De foame nu moare nimeni.