Președintele Macron ne cere să ne ținem sărăcia acasă

În septembrie 2016 mai toată presa vorbea despre vizita „istorică“ în România a președintelui Franței, François Hollande.

Nu trece un an, și succesorul lui Hollande, Emmanuel Macron, sosește în România.

Hollande a venit pentru a tăia o panglică la fabrica de elicoptere Airbus de la Ghimbav, Macron vine pentru a tăia panglica unui nou proiect european, vine să arate că-i pasă de Europa de Est, după cum scrie publicația Politico de la Bruxelles.

În ce fel îi pasă fostului bancher Emmanuel Macron de Europa de Est? Întreaga presă europeană scrie că punctul central al vizitei în România, ca și al vizitei de miercuri din Austria, unde s-a întâlnit cu premierii austriac, ceh și slovac, dar și al vizitei de vineri din Bulgaria, este statutul muncitorilor detașați din țările Europei de Est care prestează servicii în țările vestice.

Parisul și Berlinul, capitalele în care este pregătită revitalizarea proiectului european, sunt nemulțumite de „dumpingul social“ exercitat de acești angajați ai companiilor din țările sărace care lucrează pentru companii vestice, fiind plătiți, deseori, cu mai puțin de salariul minim pe economie din țările gazdă. Sunt muncitori din construcții, șoferi de tir, sudori, care acuză Parisul, fură locurile de muncă ale autohtonilor și distorsionează competiția.

„Dumpingul social“ al Estului

Președintele Macron susține rescrierea legislației UE, astfel încât acești oameni să nu poată munci în Vest mai mult de 12 luni o dată la doi ani. Sectorial, Franța și Germania au introdus reguli aspre în ce-i privește pe șoferii de tir din Est, cărora nu le mai este permisă odihna săptămânală în cabina camionului și nici plata cu salariul din țara de origine, decât cel mult trei zile.

La o primă vedere, este o inițiativă menită să protejeze demnitatea umană și profesională a acestor angajați. În Est, lucrurile se văd altfel: este o măsură protecționistă mascată, menită să alunge concurența estică, o formă de a cere Estului să nu-și exporte sărăcia, ci să o țină acasă, în profitul Vestului. Companiile franceze și germane au profitat, producând și vânzând bunuri în Europa de Est, unde au beneficiat de mână de lucru ieftină și de taxe reduse, iar acum „se tem de concurența esticilor și vor politici protecționiste; muncitorii detașați pot fi o formă de dumping social, dar pot fi și expresia dreptului la liberă concurență“, spune Dominik Owcazarek, expert la Institutul pentru Afaceri Publice din Polonia.

Contracte pentru industria militară

De altfel, Polonia a fost ocolită de Macron în acest turneu, ca și Ungaria. Polonia are cei mai mulți muncitori detașați în Vest, iar guvernul condus din umbră de Jaroslaw Kaczynski ține cu dinții de acest debușeu, permis încă de legile UE. Macron va discuta însă despre soarta acestor oameni la București.

Pe agendă se mai află armamentul – o temă centrală a așa-zisei relansări a proiectului european, din nou în beneficiul marilor producători occidentali. Polonia a dat o lovitură grea Franței în 2016, refuzând să cumpere elicoptere militare franceze Caracal, preferându-le pe cele americane. Acum, Macron încearcă să obțină profit cu fregatele, motivul vizitei în Bulgaria, la Varna, dar, speculează presa franceză, și al vizitei în România.

Guvernul bulgar a lansat procedura de achiziție a doua corvete cu puțin înaintea vizitei lui Macron, în timp ce în România tergiversarea construirii a patru corvete pe șantierul naval olandez de la Galați a ajuns să facă obiectul unei anchete judiciare. „Proiectul construirii în România a corvetelor se va concretiza doar dacă România nu va ceda sirenelor americane“, scrie La Tribune, sugerând că, după anunțarea achiziției de către București a sistemelor americane Patriot de 3,9 miliarde de dolari, sunt slabe șanse ca Macron să obțină un profit pentru industria militară franceză în țara noastră.

Spargerea grupului de la Visegrad

Nu în ultimul rând, turneul central și est-european al lui Macron are și o latură strategică – spargerea unității Grupului de la Visegrad, dominat de Polonia. În Austria, Macron s-a întâlnit cu premierii de la Viena, Praga și Bratislava, care au participat la Summitul Triunghiului de la Austerlitz, o inițiativă austriacă menită să rupă logica antieuropeană a Grupului de la Visegrad, „furând“ de aici două state membre. Primul semnal este reorientarea premierului slovac Robert Fico, care a declarat recent că, între Bruxelles și Visegrad, alege Europa.

O tichie de mărgăritar pentru estici

Ce poate oferi președintele Franței liderilor de la București pentru a-i face să nu mai deranjeze sistemul social al nucleului UE, să asigure contracte industriei franceze și să susțină proiectul european al cuplului Merkel-Macron? Cel mult, un simbol. Începe procesul de selecție pentru noul sediu al Agenției Europene a Medicamentului, iar o serie de analiști arată că, dacă Germania va garanta că Franței îi va reveni viitorul post de ministru de Finanțe al UE, atunci, Parisul ar putea accepta ca sediul agenției să se mute undeva în Europa de Est. Experiența singurei asemenea mutări de până acum – Agenția UE pentru pregătirea instituțiilor de forță, mutată de la Londra la Budapesta – arată că funcționarii UE se feresc de țările estice, unde ar avea venituri mult mai mici, și că recrutarea oamenilor valoroși devine aproape imposibilă.

Europa tehnocrată

Iar Macron mai are de transmis, printre rânduri, un mesaj ce nu poate fi primit decât pozitiv de omologul de la Cotroceni: așa cum au demonstrat alegerile prezidențiale și parlamentare din Franța, noua Europă va fi una a partidelor de strânsură, cu rolul formal de a sancționa deciziile unor guverne tehnocrate. Cu câteva zile înainte de turneul lui Macron, partidul său, La Republique en Marche, și-a adoptat statutul în mod pompieristic, cu 90% din sufragii și limitând libertatea de expresie în interiorul formațiunii.

„Când mergem la război, organizarea militară e bună. Dar după ce câștigăm, dacă această organizare persistă, nu mai este democrație“, spune un simpatizant al partidului, citat de Mediapart. Macron și ascensiunea sa fulgurantă poate arăta și altceva: dacă această organizare persistă, atunci am putea avea de-a face cu noul proiect european.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.